„RĂSUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern”

Articol editat de Oana Nicolae, 11 octombrie 2023, 11:20

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de „răsucire a sufletului” (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din Republica), și care pot fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau științei. RĂSUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern explorează amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă, uitându-se la felul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului, într-o expoziție al cărei format transdisciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri. 

Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, precum și a patrimoniului unor colecții publice și private din regiune, RĂSUCIREA se uită la un interval lung de timp, de la antichitate până după al Doilea Război Mondial și — fără a avea pretenția abordării exhaustive — aduce împreună, într-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, împreună cu lucrări artistice din secolele XIX sau XXI.

Expoziția reunește într-o scenografie arhitecturală originală un mare număr de obiecte (în jur de o sută), care au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) la acțiuni care pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea).

Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (și care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum.

Răsucirea — simbolică dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega.”

(Călin Dan, Celia Ghyka)

***

Expoziția se deschide vineri, 13 octombrie 2023, la 19:00, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și va dura până în 11 februarie, de miercuri până duminică, între 12:00 și 18:00.

****

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, cofondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial, se mai arată în comunicatul Muzeului Banatului Montan.

****

Călin Dan

Artist vizual cu studii de istoria și teoria artei, Călin Dan a ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent), Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010) și Autorul colectiv (2012-prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista “Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. Actualmente director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Istanbul, Sao Paolo, Sydney, precum și în festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și premiul Videonale Bonn (2001).

În activitatea sa, Călin Dan se concentrează asupra funcției artelor vizuale în secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a artiștilor locali activi în anii ’70 și ’80, lucrând la contextualizarea lor regională, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizuală din fostele țări comuniste. Proiectele sale cele mai recente includ expoziții și publicații dedicate unor nume precum  Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Jiři Kovanda, Iulian Mereuță, Ciprian Mureșan, Deimantas Narkevičius, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu.

Celia Ghyka este curator independent, editor, cercetător și profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare și reflecție gravitează în jurul memoriei, spațiului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei și arhitecturii. Membru în Comisia Națională pentru Monumente de for public și în alte comisii și jurii culturale și academice. Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul Noua Europă (2002, 2012-2013), Fondazione Bogliasco (2021). Interesată de expozițiile tip eseu, cu o importantă componentă de cercetare, care combină și traversează diferite medii și perioade, cu o atenție deosebită pentru dimensiunea spațială a poeticii vizuale. Actualmente este director al Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

****

Parteneri instituționali: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Banatului Montan-Reșița, Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Vizuale Lugoj, Muzeul Național Prof. ing. Dimitrie Leonida București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Complexul Muzeal Arad,  colecționari privați.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro

Sursă foto: Muzeul Banatului Montan