Ascultă Radio România Reșița Live

Festivalul Județean de Literatură ’’Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda’’ a ajuns la cea de-a V-a ediție

Oravița, orașul de pe Valea Carașului, și-a onorat joi, 20 aprilie, mentorii, printr-o manifestare emoționantă la care au participat elevi de toate vârstele îndrumați de dascălii lor și vegheați de undeva de dincolo de hotarul ce desparte cele două lumi de regretații dascăli Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda.
Inițiatorii acestui Festival Județean de Literatură ’’Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda’’,aflat la cea de-a V-a ediție, sunt copii celor doi dascăli, Adela și Dan Cenda, aflați acum în Anglia,respectiv Franța.

Festivalul Județean de Literatură ’’Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda’’ a ajuns la cea de-a V-a ediție

Articol editat de Anca Bălălău, 20 aprilie 2023, 20:19 / actualizat: 21 aprilie 2023, 11:32

Adela Cenda
Dan Cenda

Cu timpul acest festival a dobândit personalitate și astăzi se bucură de notorietate, fiind organizat de inimoasa doamnă director Alideia Țepeneu de la Liceul Teoretic ’’General Dragalina’’ alături de Primăria și Consiliul Local Oravița, având parteneri Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, Radio România Reșița și Casa de Cultură George Motoia-Craiu din localitate.

Obiectivele acestei manifestări reprezintă visul regretaților dascăli Cenda de a descoperi și promova elevi talentați în arta de a scrie poezie, proză și în artele spectacolului. Astfel, în sala festivă a Liceului Teoretic ’’General Dragalina” din Oraviţa s-a desfășurat cea de-a V-a ediţie a Festivalului Judeţean de Literatură ’’Maria Mariana şi Ioan Nicolae Cenda”, urmată de festivitatea de premiere a elevilor de la şcolile din oraş, dar şi de la cele din zonă, la cele 4 secţiuni ale concursului de creaţie.

Un juriu format din personalități ale artei cuvântului scris din Banat a decis clasificarea participanților, spre bucuria celor doi nepoți ai dacălilor evocați care, sosiți din Franța au împărțit diplome și consistente premii.
De altfel, membrii juriului au ținut prelegeri prin care au descris cele două personalități evocate.

Ion Nicolae Cenda a fost elevul lui Petru Oalde,cel care avea să-i devină mentor pe întreaga viață.Născut la Vărădia, profesorul Cenda a fost astăzi comemorat printr-un frumos program artistic de elevii școlii din localitatea natală.

De asemenea, în alocuțiunea sa, Alideia Țepeneu a ținut să menționeze contribuția dascălilor Cenda atât la formarea sa ca om și profesor la rândul său, dar și faptul că acest festival deschide seria manifestărilor dedicate împlinirii celor 150 de ani ai prestigiosului lăcaș de învățământ pe care îl conduce, Liceul Teoretic ’’General Dragalina”.

Alideia Țepeneu

Icoana Marianei și a lui Nicolae Cenda a fost frumos luminată de emoția amintirilor întruchipate în mărturisile copiilor Adela și Dan Cenda care, au mulțumit atât memoriei părinților lor, dar și celor prezenți pentru implicarea deosebită în acest frumos act de comemorare, amintindu-le celor prezenți că povestea trebuie spusă mai departe.

Într-un fel sau altul, familia regretaților profesor Cenda reprezintă un alt ’’Domnu Trandafir’’, celebrul portret realizat de Mihail Sadoveanu, de această dată de pe Valea Carașului.

Fiecare dintre noi poartă amintirea dragă a celui sau a celei care ne-a învățat să scriem și să citim.
Și dintr-o dată, dintre chipurile triecutului, care mă cercau unul după altul, unul rămase mai deslușit și-i zâmbii cu dragoste în piroteala care mă copleșea. Era Domnu, Domnu Trandafir, învățătorul meu.(…)Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. (…) Ne-a învățat multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar care au rămas în fundul sufletului ca semințe bune ce au înflorit bogat mai târziu…” după profilul descris de Sadoveanu.

Dă, Doamne, ca verbul a citi şi substantivul carte să nu devină cuvinte arhaice“, a fost una dintre dorinţele regretatului profesor Ion Nicolae Cenda, notată într-una din cărţile sale și respectată de copiii și nepoții săi.
’’Nu trecerea anilor ne grăbește, ci renunțarea la bucuria de a trăi intens și mai ales cu folos.Începem să îmbătrânim doar atunci când izgonim copilul care sălășluia în noi, când am uitat să visăm cu ochii deschiși,
’’ perora distinsul profesor Ion Nicolae Cenda.

La finalul reușitei și deosebitei manifestări, reverența făcută celor care au slujit limba națională prin educarea de vlăstare este de altfel, tuturor urmașelor și urmașilor “Domnului Trandafir”, iar la Oravița destinul unor dascăli poartă un nume: Festivalul Județean de Literatură „Maria-Mariana și Ioan Nicolae Cenda”.

În orașul de pe Valea Carasului mentoratul este o stare de a fi!

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara
Cultură vineri, 5 iunie 2026, 07:17

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara

Expoziția „Chasing Light” se deschide la Kunsthalle Bega Kunsthalle Bega prezintă expoziția „Chasing Light”, un proiect curatorial dedicat...

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara
Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!
Cultură miercuri, 3 iunie 2026, 14:53

Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!

Adevărul rămâne, indiferent de soarta celor care l-au servit, iar a aduce în spațiul public numele celor mai mari bănățeni, înseamnă cu...

Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!
„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate
Cultură marți, 2 iunie 2026, 20:03

„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate

  Volumul documentează dialectul german vorbit de șvabilii/styrierii sau ștairezii din zona Steierdorf–Anina, o comunitate formată în...

„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate
Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte
Cultură luni, 1 iunie 2026, 10:51

Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte

  Debut cultural la Bocșa: artă, literatură și poezie eminesciană Pe 3 iunie 2026, de la ora 13.00, la Aleea cu Tei din Bocșa-Izvor,...

Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte
Cultură sâmbătă, 30 mai 2026, 17:00

Kirchweihfest 2026 la Steierdorf: tradiție, muzică și sărbătoare comunitară în Anina

  Manifestarea este organizată de comunitatea germană din Steierdorf împreună cu biserica romano-catolică și autoritățile locale și ...

Kirchweihfest 2026 la Steierdorf: tradiție, muzică și sărbătoare comunitară în Anina
Cultură joi, 28 mai 2026, 21:40

România susține producțiile cinematografice românești în selecția Academy Awards

În acest context, filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, câștigător al Palme d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, a...

România susține producțiile cinematografice românești în selecția Academy Awards
Cultură joi, 28 mai 2026, 19:47

„Valorile Banatului” ajung la Reșița: lansare de carte despre memoria, identitatea și personalitățile Banatului Montan

Proiectul editorial „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități” ajunge la Reșița, după lansarea de referință de la...

„Valorile Banatului” ajung la Reșița: lansare de carte despre memoria, identitatea și personalitățile Banatului Montan
Cultură joi, 28 mai 2026, 07:19

„Grațierea”, noul film al lui Paolo Sorrentino, proiectat la Cinematograful „Arta” din Arad

Cel mai nou film semnat de celebrul regizor italian Paolo Sorrentino, „Grațierea” („La grazia”), va fi proiectat vineri, 29 mai 2026, de la...

„Grațierea”, noul film al lui Paolo Sorrentino, proiectat la Cinematograful „Arta” din Arad