Ascultă Radio România Reșița Live

Festivalul Județean de Literatură ’’Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda’’ a ajuns la cea de-a V-a ediție

Oravița, orașul de pe Valea Carașului, și-a onorat joi, 20 aprilie, mentorii, printr-o manifestare emoționantă la care au participat elevi de toate vârstele îndrumați de dascălii lor și vegheați de undeva de dincolo de hotarul ce desparte cele două lumi de regretații dascăli Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda.
Inițiatorii acestui Festival Județean de Literatură ’’Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda’’,aflat la cea de-a V-a ediție, sunt copii celor doi dascăli, Adela și Dan Cenda, aflați acum în Anglia,respectiv Franța.

Adela Cenda
Dan Cenda

Festivalul Județean de Literatură ’’Maria Mariana și Ion Nicolae Cenda’’ a ajuns la cea de-a V-a ediție

Articol editat de Anca Bălălău, 20 aprilie 2023, 20:19 / actualizat: 21 aprilie 2023, 11:32

Adela Cenda
Dan Cenda

Cu timpul acest festival a dobândit personalitate și astăzi se bucură de notorietate, fiind organizat de inimoasa doamnă director Alideia Țepeneu de la Liceul Teoretic ’’General Dragalina’’ alături de Primăria și Consiliul Local Oravița, având parteneri Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, Radio România Reșița și Casa de Cultură George Motoia-Craiu din localitate.

Obiectivele acestei manifestări reprezintă visul regretaților dascăli Cenda de a descoperi și promova elevi talentați în arta de a scrie poezie, proză și în artele spectacolului. Astfel, în sala festivă a Liceului Teoretic ’’General Dragalina” din Oraviţa s-a desfășurat cea de-a V-a ediţie a Festivalului Judeţean de Literatură ’’Maria Mariana şi Ioan Nicolae Cenda”, urmată de festivitatea de premiere a elevilor de la şcolile din oraş, dar şi de la cele din zonă, la cele 4 secţiuni ale concursului de creaţie.

Un juriu format din personalități ale artei cuvântului scris din Banat a decis clasificarea participanților, spre bucuria celor doi nepoți ai dacălilor evocați care, sosiți din Franța au împărțit diplome și consistente premii.
De altfel, membrii juriului au ținut prelegeri prin care au descris cele două personalități evocate.

Ion Nicolae Cenda a fost elevul lui Petru Oalde,cel care avea să-i devină mentor pe întreaga viață.Născut la Vărădia, profesorul Cenda a fost astăzi comemorat printr-un frumos program artistic de elevii școlii din localitatea natală.

De asemenea, în alocuțiunea sa, Alideia Țepeneu a ținut să menționeze contribuția dascălilor Cenda atât la formarea sa ca om și profesor la rândul său, dar și faptul că acest festival deschide seria manifestărilor dedicate împlinirii celor 150 de ani ai prestigiosului lăcaș de învățământ pe care îl conduce, Liceul Teoretic ’’General Dragalina”.

Alideia Țepeneu

Icoana Marianei și a lui Nicolae Cenda a fost frumos luminată de emoția amintirilor întruchipate în mărturisile copiilor Adela și Dan Cenda care, au mulțumit atât memoriei părinților lor, dar și celor prezenți pentru implicarea deosebită în acest frumos act de comemorare, amintindu-le celor prezenți că povestea trebuie spusă mai departe.

Într-un fel sau altul, familia regretaților profesor Cenda reprezintă un alt ’’Domnu Trandafir’’, celebrul portret realizat de Mihail Sadoveanu, de această dată de pe Valea Carașului.

Fiecare dintre noi poartă amintirea dragă a celui sau a celei care ne-a învățat să scriem și să citim.
Și dintr-o dată, dintre chipurile triecutului, care mă cercau unul după altul, unul rămase mai deslușit și-i zâmbii cu dragoste în piroteala care mă copleșea. Era Domnu, Domnu Trandafir, învățătorul meu.(…)Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. (…) Ne-a învățat multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar care au rămas în fundul sufletului ca semințe bune ce au înflorit bogat mai târziu…” după profilul descris de Sadoveanu.

Dă, Doamne, ca verbul a citi şi substantivul carte să nu devină cuvinte arhaice“, a fost una dintre dorinţele regretatului profesor Ion Nicolae Cenda, notată într-una din cărţile sale și respectată de copiii și nepoții săi.
’’Nu trecerea anilor ne grăbește, ci renunțarea la bucuria de a trăi intens și mai ales cu folos.Începem să îmbătrânim doar atunci când izgonim copilul care sălășluia în noi, când am uitat să visăm cu ochii deschiși,
’’ perora distinsul profesor Ion Nicolae Cenda.

La finalul reușitei și deosebitei manifestări, reverența făcută celor care au slujit limba națională prin educarea de vlăstare este de altfel, tuturor urmașelor și urmașilor “Domnului Trandafir”, iar la Oravița destinul unor dascăli poartă un nume: Festivalul Județean de Literatură „Maria-Mariana și Ioan Nicolae Cenda”.

În orașul de pe Valea Carasului mentoratul este o stare de a fi!

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 17:41

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice va fi marcată la Moldova Nouă. A III-a ediţie a evenimentului are loc sâmbătă, 18...

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 16:49

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița

Zoltán Falusy, unul dintre cei mai importanți artiști plastici ai Reșiței și mentor al mai multor generații de creatori, este comemorat în...

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 11:59

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediția a IV-a, luni, 13 aprilie 2026, la Bocșa. Primăria Orașului Bocșa, Consiliul Local Bocșa și...

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 16:52

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume

Constantin Gruescu, una dintre cele mai respectate personalități ale Banatului Montan, este comemorat în 2026 la 102 ani de la naștere. Prin...

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură joi, 9 aprilie 2026, 23:08

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici

Ediția a IV-a a Festivalului de Dansuri Germane pentru Copii va avea loc pe 18 aprilie 2026, de la ora 12:00, la Casa de Cultură din Jimbolia....

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici
Cultură miercuri, 8 aprilie 2026, 18:13

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga

În cea de-a treia zi a Praznicului Învierii Domnului, tinerii se reunesc pentru a celebra Paștele Tinerilor 2026, un eveniment dedicat credinței,...

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 19:27

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări

Gărâna Jazz Festival aniversează 30 de ani de existență printr-o ediție specială ce va avea loc între 9 și 12 iulie 2026. Evenimentul...

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 17:38

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’

Motto: „Ai căutat cea mai grea povară şi atunci te-ai găsit pe tine însuţi” Friedrich Nietzsche. ’’Oameni, locuri și...

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’