EXPONATUL LUNII DECEMBRIE 2022 LA MUZEUL BANATULUI MONTAN DIN REȘIȚA

O medalie a Societății de Căi Ferate din Anina din anul 1885

Articol editat de Anca Bălălău, 7 decembrie 2022, 13:48

Exponatul lunii decembrie la Muzeul Banatului Montan din Reșița constă într-o medalie de bronz realizată în atelierul de turnătorie artistică al Societății de Căi Ferate Anina în anul 1885, obiect care face parte din colecția de numismatică a muzeului. Piesa prezintă următoarele caracteristici: Avers: central, stema mijlocie maghiară timbrată de coroană (reprezentare în relief înalt); fără legendă. Revers: central, simbolul căilor ferate (roată de tren cu aripi și mănunchi de fulgere), în spate, raze; în partea de sus, simbolul minier (două unelte încrucișate), deasupra, literele AVT (inițialele de la Aninai Vasút Társaság – Societatea de Căi Ferate Anina), în partea de jos, legenda semicirculară: ANINA 1885 OKT.10. D = 74 mm, G = 199,3 g.

Deşi începuturile mineritului şi metalurgiei în Banat sunt atestate încă din antichitate, aceste activităţi vor intra într-o fază de dezvoltare modernă odată cu cel de-al treilea deceniu al secolului al XVIII-lea când Banatul a fost încorporat Imperiului Habsburgic ca un domeniu al coroanei supus împăratului, o provincie camerală în care nu s-a permis existenţa proprietăţii private asupra marilor moşii, după cum nu a fost acceptată niciun fel de suzeranitate particulară laică sau ecleziastică. Primele activităţi industriale s-au concentrat în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea pe exploatarea resurselor subsolului bănăţean, în principal a zăcămintelor de metale feroase, neferoase şi cărbune, ceea ce a determinat o intensă activitate minieră şi metalurgică.

O nouă etapă în istoria industrială a Banatului montan s-a deschis odată cu integrarea uzinelor, exploatărilor şi domeniilor imperiale din Banat în nou înfiinţata societate pe acţiuni cu capital francez şi austriac – StEG (K.u.K. privilegierte östereichische Staats Eisenbahn Gesellschaft/ Societatea privilegiată Imperială şi Regală a Căilor Ferate de Stat). Demersul statului austriac a fost motivat de interesul tot mai ridicat în acea epocă pentru construirea de căi ferate, astfel că uzinele, exploatările şi domeniile StEG din Banat au constituit la acea vreme cel mai mare complex industrial de pe teritoriul Austro-Ungariei. O problemă cu care s-a confruntat societatea StEG, printre altele, a fost cea de valorificare a cantităților mari de cărbune extrase de la Steierdorf-Anina. În consecință, la Anina s-au pus bazele unei uzine metalurgice sau „de fier” a cărei activitate a debutat în anul 1861. Printre structurile de producție componente s-a numărat și turnătoria cu două cubilouri care a ajuns să producă următoarele mărfuri: fontă mecanică și articole necesare căilor ferate, sobe, plăci pentru sobe, conducte de gaz și apă, candelabre, balustrade pentru scări, grilaje pentru balcoane, piese turnate necesare sectoarelor de pudlaj, laminare sau miniere și alte piese destinate comercializării.

În cadrul acesteia a funcționat și un atelier de turnătorie artistică care a produs în timp o serie de obiecte de artă decorativă: statuete cu scene de vânătoare (pentru asociațiile de tir care funcționau în Banat); farfurii decorative cu scene mitologice (pentru colecționari); sau medalii care, turnate într-un număr limitat, se distribuiau participanților la diferite evenimente culturale (aniversări, omagieri, congrese etc.). Medalia aflată în patrimoniul muzeului reșițean și expusă în cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu”, reprezintă o variantă inedită a medaliilor produse la Anina, conform bibliografiei de specialitate. Ea se adaugă altor exemplare aflate în colecții ale muzeelor din Banat (de exemplu, la Muzeul Național al Banatului din Timișoara) sau în colecții particulare. Ele fac dovada măiestriei meșteșugărești, dar și a nivelului tehnic și artistic atins de creatorii lor, fiind o reflectare a epocii și a mediului în care au fost produse. Tendinţele estetice ale vremii pot fi regăsite pe aversul şi reversul medaliei, care redau în limbaj propriu efervescenţa creativă a sfârșitului de secol XIX, precum și mesajul funcțional dedicat momentului marcat.

dr. Ligia Boldea, conserv. Claudia Tudorescu

Bibliografie:
Costin Feneșan, Rudolf Gräf, Vasile Mircea Zaberca, Ion Popa, Din istoria cărbunelui. Anina 200, Muzeul de Istorie al Județului Caraș-Severin, Reșița, 1991.
Király Csaba József, „Egykori magyar vármegyék és települések érmei, V. Erdély 8: Perjámostól – Szászsebesig”, în Éremtani Lapok, nr. 167, iulie 2018, p. 13-16.
Marcela Oprescu, Artă și meșteșug. Colecția de obiecte din metal (sec. XIX-XX), Ed. Graphite, Timișoara, p. 18-19.
Nicoleta Demian, Medalii turnate la Anina din colecția Muzeului Național al Banatului din Timișoara (în curs de apariție).