Ascultă Radio România Reșița Live

Ion Stendl: O Viață Dedicată Artei și Culturii

Ion Stendl este unul dintre cei mai importanți artiști plastici români, cu o carieră impresionantă ce se întinde pe parcursul a peste șase decenii. Născut la Reșița, pe 18 februarie 1939, artistul a rămas mereu legat de locurile natale, păstrându-le vii în suflet și în operele sale.

Drumul către excelență artistică

Ion Stendl: O Viață Dedicată Artei și Culturii

Articol editat de Gerhard Chwoika, 19 februarie 2025, 11:07

Drumul către excelență artistică

Stendl a urmat studiile la Școala elementară și Liceul Mixt din Reșița (1945-1956), continuându-și formarea la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1957-1963), la Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală. A studiat sub îndrumarea unor maeștri precum Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu.

În 1963, a fost repartizat ca preparator la Catedra de Pictură Monumentală, devenind asistent în 1966 și lector în 1973. După Revoluție, în 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, funcție pe care a deținut-o până la pensionare. În 2002, și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Națională de Arte din București, având ca temă „Desenul – estetica, suporturi, materiale”.

Expoziții și recunoașteri internaționale

Ion Stendl și-a expus lucrările în numeroase expoziții naționale și internaționale. Prima sa expoziție personală a avut loc în 1966, la Sala „Kalinderu” din București. Ultima expoziție majoră s-a desfășurat între 19 septembrie și 29 octombrie 2024, la Muzeul Național al Literaturii Române.

Printre orașele în care a expus se numără Tokyo, Paris, Barcelona, Viena, New York, Berlin, Bruxelles, Budapesta și Chicago. Lucrările sale au fost apreciate la Bienale și expoziții internaționale, iar artistul a fost recompensat cu numeroase premii, printre care Premiul Bienalei de tineret de la Paris (1969), Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1984) și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000).

Contribuții culturale și moștenire artistică

Pe lângă activitatea artistică, Ion Stendl a contribuit semnificativ la cultura românească. În 1993-1994, a creat Monumentul dedicat victimelor deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică, inaugurat în 1995 la Reșița. De asemenea, a donat opere de artă pentru Biblioteca Germană „Alexander Tietz” și a deschis, în 2007, o expoziție permanentă la Muzeul Banatului Montan din Reșița, împreună cu soția sa, artista Teodora Moisescu-Stendl.

Ion Stendl continuă să inspire prin creațiile sale, păstrând o legătură puternică cu originile sale.

Acum, la aniversarea de 86 de ani, îi urăm multă sănătate, inspirație artistică și un călduros „La mulți ani”!

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură joi, 29 ianuarie 2026, 10:56

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane

Reșița marchează un moment simbolic al istoriei sale prin proiectul cultural-artistic „Reșița: 255 / 100. Cei trei A”, o inițiativă care...

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură vineri, 23 ianuarie 2026, 18:03

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la...

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 18:37

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)

Ciclul manifestărilor dedicate deportării etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică (1945–1949) s-a încheiat, în acest an, la...

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 11:07

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui

La șase ani de la trecerea sa la cele veșnice, Constantin Gruescu rămâne una dintre marile personalități ale Banatului Montan, un nume înscris...

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui
Cultură miercuri, 21 ianuarie 2026, 21:25

Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin și Școala Gimnazială...

Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș