În mod tradiţional, la masa de Paşti, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied, ouă, brânzeturi, cozonac, legume şi verdeţuri de sezon, dar şi alte alimente specifice, în funcţie de zona geografică şi obiceiurile locale.
Simbolismul general al mielului, respectiv al oii şi al berbecului este unul foarte vechi, căci oile au fost printre primele animale domesticite de către om.
Sacrificarea ovinelor era practicată deja de geto-daci, pentru că tăierea mieilor la sosirea primăverii, simboliza renaşterea naturii printr-un festin la care trebuia consumată, în mod special, carnea animalului domestic aflat cel mai la îndemână şi, detaliu important, care se năştea în primele luni ale anului.
„În toate casele din zona noastră„, mărturiseşte crescătorul de ovine Mihai Sprâneană din Ţerova, „mielul nu lipseşte pentru că există tradiţie religioasă şi creştinească în primul rând şi în cel de-al doilea este un lucru pe care ni-l dorim cu toţii în preajma Paştilor, odată cu venirea primăverii. În zona noastră, în prima sau cea de-a doua zi de Paşti, finii vin la naşi cu un mic plocon, altul decât la Crăciun când aduc lopăciţa de la porc, adică partea dreaptă din faţă, piciorul, la Paşti vin cu ouă roşii, dar şi cu ouă nevopsite, pe care urmează să le vopsească naşii după plecarea finilor.
Pe masa de Paşti nu lipseşte carnea de miel şi bineînţeles restul mâncărurilor, precum este tradiţionala supă bănăţeană din cocoş, ciorba de miel, sarmalele şi friptura care este şi de miel, dar şi de porc. Cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti, gospodinele prăjiturile, dar majoritatea dintre ele nu le simt gustul decât în ziua de Paşti pentru că ţin post.
În ce mă priveşte, aşa se întâmplă, pe masa de sărbătoare punem totul ce am crescut în propria gospodărie.
Doresc ascultătorilor şi echipei Radio Reşiţa sărbători fericite, luminate şi binecuvântate, multă sănătate şi să auzim de bine!”
