Legumicultorii rămân cu marfa nevândută pe câmp în 2025. Cererea pentru varză a scăzut dramatic, deși producția a fost bună

Sfârșitul sezonului legumicol 2025 aduce din nou dificultăți pentru agricultori, mulți dintre ei rămânând cu cantități mari de varză nevândută. Deși producția a fost ridicată, cererea a scăzut considerabil comparativ cu anii trecuți, iar piața nu mai absoarbe recolta așa cum se întâmpla odinioară.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 noiembrie 2025, 07:33

„S-a cultivat mult prea mult, iar cererea este tot mai mică”

Elena Loredana Zăvadă, legumicultoare din comuna Unirea, județul Dolj, explică faptul că mulți producători au mizat pe culturile de varză în speranța unui câștig, însă consumul a scăzut vizibil:

„S-a cultivat multă varză. Oamenii nu mai știu cu ce să facă bani și de asta a rămas atâta pe câmp. Cererea e tot mai mică, tinerii nu mai pun murături, preferă supermarketurile și mâncarea gata preparată.”

Prețurile mici – între 1 leu și 1,5 lei/kg – nu au reușit să atragă suficienți cumpărători. Potrivit producătoarei, preferințele alimentare s-au schimbat, iar stilul de viață al tinerilor nu mai include tradiția butoiului de varză murată, considerată prea migăloasă sau incomodă în apartamente.

Cultura nevândută va fi întoarsă cu plugul

În lipsa cumpărătorilor, multe suprafețe cultivate vor fi reintegrate în sol.

„La final de sezon tocăm varza și o arăm. Nu putem lăsa terenul nearat, trebuie să pregătim culturile pentru anul viitor – lubeniță și, în cantitate mai mică, varză.”

Chiar dacă are clienți fideli, agricultoarea își reduce suprafețele pentru 2026, adaptându-se cererii în scădere.

Producătorii din Caraș-Severin se confruntă cu aceleași probleme: „Anul acesta a mers foarte slab”

Ionel Ianca, legumicultor din comuna Fârliug, Caraș-Severin, confirmă situația dificilă a pieței:

„Lumea e plecată în străinătate, sunt puțini bani și nu se mai bagă varză la butoi. Oamenii cumpără gata preparată, din magazine.”

Prețurile mici de 0,8 lei până la 1,5 lei/kg – nu acoperă nici pe departe investiția în semințe, irigații, tratamente și transport. Motorina scumpă și taxele din piețe îngreunează și mai mult activitatea.

Varza rămasă pe stoc va fi discuită și îngropată

„Discul și o băgăm în pământ. A mers slab și ca vânzare, și la preț. Nu știu dacă la anul mai pun. Trebuie să ne gândim bine.”

Faptul că tot mai mulți producători se gândesc să renunțe la culturile tradiționale arată cât de fragil a devenit sectorul legumicol.

De ce nu mai cumpără românii varză ca altădată?

Producătorii indică mai multe motive:

• Schimbarea stilului de viață: tinerii preferă mâncarea gata preparată, nu gătesc varză murată și evită mirosurile din apartamente.
• Scăderea puterii de cumpărare: mulți clienți spun că nu au bani, dar cheltuiesc pe alte produse considerate prioritare.
• Îmbătrânirea populației rurale: cei care obișnuiau să pună butoaie întregi sunt tot mai puțini.
• Migrația: multe familii sunt plecate în străinătate și nu mai cumpără marfă în cantități mari.

„Un sac de varză e 50 de lei, echivalentul a două pachete de țigări, și mănâncă trei persoane tot anul. Dar oamenii preferă varza gata mărunțită din supermarket.”

2025: un an bun ca producție, dar slab ca vânzări

Deși calitatea și cantitatea au fost bune, piața a fost lipsită de dinamism, iar vânzările au scăzut considerabil. Pentru unii producători, anul 2025 a fost cel mai slab din ultimele decenii.

„Nu am rămas niciodată cu atâta marfă. Anul acesta vânzările au scăzut la un sfert față de 2024.”

Taxele mari, costurile ridicate și lipsa cumpărătorilor îi determină pe mulți să ia în calcul renunțarea la agricultură.

Viitorul culturilor de varză rămâne incert

Fermierii așteaptă schimbări care să îi sprijine, fie prin reducerea taxelor, fie prin măsuri care să încurajeze consumul local. În lipsa acestora, tot mai multe terenuri riscă să rămână pârloagă.

„Dacă ar merge bine, am pune 20.000 de fire, nu 10.000. Dar în ritmul ăsta o să renunțăm, iar pământul o să rămână părăsit.”
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro