În satele din zonele de deal și de munte, fermierii au început recoltatul cartofului atât pentru consumul propriu, cât şi pentru desfacerea pe piaţă. Ei spun că anul acesta, prețul va fi dublu față de anii anteriori pentru că şi recolta este la jumătatea celei din 2020 și în plus, este şi scăzută calitativ.
De la agricultorii din localitatea cărăşeană Padina Matei, comuna Gârnic am aflat că, producția a fost cu mult mai mare anul trecut față de acest sezon:
Şi deşi producţia este slabă, agricultorii din Padina Matei sunt bucuroşi că au totuşi asigurați cartofii pentru consumul propriu, pentru hrana animalelor și pentru sămânță.
În concluzie, spun aceştia cartoful, va fi mai scump în iarna ce se apropie, din cauza secetei din vară, adică un kilogram poate ajunge chiar şi la aproximativ 4 lei, faţă de 1,5-2 lei cum a fost în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Istoria cartofului în România începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost plantat mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania acolo unde această plantă a fost cultivată pentru prima dată. Ulterior cartoful s-a răspândit și în alte regiuni din țara noastră.
Cartofii pot fi cultivați într-o varietate de areale și condiții meteorologice și climatice, ceea ce îi face o sursă bună de hrană pentru aproape fiecare populație a lumii. Cartoful este răspândit în cea mai mare parte a lumii, fiind cultivat în peste 125 de ţări.
Cartoful, alături de roşii şi vinete, se află în topul celor mai cultivate alimente de pe planetă, după orez, grâu şi porumb. Cu siguranţă acest lucru nu este surprinzător având în vedere popularitatea de care se bucură această legumă. Cartoful este o plantă care se cultivă cu uşurinţă, chiar şi în condiţii neprielnice, de aceea un timp a reprezentat o sursă importantă de hrană în mai multe ţări.
Un cartof de mărime medie conține 163 de calorii, 0,2 grame de grăsimi, 0 grame de colesterol, 37 de grame de carbohidrați, 4,7 grame de fibre alimentare și 4,3 grame de proteine. Aceeași porție vă oferă și 2% din necesarul zilnic de calciu, 51% din cel de vitamina C, 9% din cel de fier, 30% din cel de vitamina B6, 12% din cel de magneziu si 25% din cel de potasiu. Cartofii oferă și fosfor, niacina, acid folic și zinc.
În medie, o persoană consumă, la nivel global, aproximativ 33 de kilograme de cartofi într-un an.
În lume sunt aproape 5.000 de specii diferite de cartof. Acestea sunt grupate în funcţie de culoare – roşcaţi, roşii, albi sau galbeni. Există şi cartofi mov, originari din America de Sud. Coaja lor este mov şi devine albastră după ce sunt preparați.
În anul 1995, cartoful a devenit prima legumă cultivată în spaţiul cosmic. NASA şi Universitatea din Wisconsin au creat o tehnologie care să le permită astronauţilor să se hrănească sănătos în timpul călătoriilor lungi din spaţiu.
Sursa: infocs.ro, aiprom.ro
Surse foto: tomis news; covasna media; ladita cu alimente; agrointeligenta; buenazo.pe; capital.ro; agromania
