Valeria Schelean-Șomfelean vrea şanse egale pentru femei

La vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă și pentru bărbați, respectiv 65 de ani.

Articol editat de Sebastian Dragomir, 8 iunie 2018, 12:40

Deputatul liberal Valeria Schelean-Șomfelean ne-a trimis la redacţie un comunicat referitor la activitatea sa parlamentară, referitor la un proiect de lege depus în Parlament:

„Știu că în această perioadă subiectul cel mai discutat în spațiul public este Decizia pronunțată de către Curtea Constituțională referitoare la revocarea Procurorului-Șef al DNA, LAURA CODRUȚA KOVEȘI.

Însă, tot săptămâna aceasta Curtea Constituțională a mai adoptat o hotărâre despre care s-a discutat prea puțin în mass media și care, din punctul meu de vedere, este un subiect la fel de importat pentru cetățeni. Astfel, în ședința din data de 5 iunie 2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Codul muncii și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valențe discriminatorii pe criterii de sex și încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opțiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita dreptul la pensie. Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă și pentru bărbați, respectiv 65 de ani.

Am vrut să aduc în discuție acest subiect anterior pronunțării acestei Decizii de către Curtea Constituțională, în urma solicitărilor pe care le-am primit din întâlnirile în teritoriu cu alegătorii mei, am inițiat un proiect de lege tocmai în vederea eliminării acestor dispoziții discriminatorii, care se regăsesc, de altfel, și în cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În spiritul celor statuate de către Curtea Constituțională, proiectul inițiat de mine prevede posibilitatea femeilor ca, la cerere, să poată alege dacă vor să rămână în câmpul muncii și după vârsta de 63 de ani sau nu, angajatorul neputând înceta de drept contractele individuale de muncă în cazul acestora la împlinirea vârstei de 63 de ani, ci numai în urma exprimării unei astfel de opțiuni de către femei.

În expunerea de motive am arătat faptul că decizia de diferențiere a vârstei de pensionare între femei și bărbați a creat, în unele situații, nemulțumirea unor femei care s-au văzut nevoite să se pensioneze, deși îndeplineau toate celelalte criteriile profesionale pentru a mai profesa, cel puțin atât timp cât profesează și colegii lor bărbați. Au fost cazuri de cadre didactice, cadre medicale care au contestat această măsură ca fiind discriminatorie, pe criterii de sex. Astfel de cazuri au ajuns în atenția instanțelor judecătorești din România, a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și acum, după cum se observă din decizia de săptămâna aceasta, și în atenția Curții Constituționale.

De asemenea, precizez faptul că, punctual, au existat modificări legislative prin care unele categorii profesionale au rezolvat această chestiune prin legile de organizare a profesiei și au creat posibilitatea măririi sau egalizării vârstei de pensionare între femei și bărbați în domeniul lor de activitate.

Crearea posibilității de opțiune pentru femeile care doresc și pot munci până la vârsta de 65 de ani este, așadar, în spiritul Constituției României, a legilor din domeniul muncii și a egalității de șanse, dar și în linia angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene.

Proiectul inițiat de mine a primit avize favorabile până în acest moment, urmând să fie dezbătut în perioada următoare în comisia de specialitate a Senatului României, ca primă cameră sesizată”.

În calitate de parlamentar al județului nostru voi continua să inițiez modificări legislative menite să schimbe în bine viața cetățenilor și am speranța că, în urma votului din Parlament, acestea vor deveni realitate, a mai spus deputatul cărăşan.