Tradiții și obiceiuri de Anul Nou în Munții Poiana Ruscă, pe „drumul marmurei”
Ninsorile bogate de altădată se lasă tot mai mult așteptate în Munții Poiana Ruscă, în pitoreasca zonă străbătută de „drumul marmurei”, aflată la granița județelor Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș. Chiar și așa, în sezonul rece, aceste ținuturi de poveste rămân o destinație căutată de turiști din toată țara, atrași de liniștea muntelui și de tradițiile autentice de Anul Nou păstrate cu sfințenie în satele din zonă.
Obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație
Articol editat de Gerhard Chwoika, 31 decembrie 2025, 17:00
Obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație
Trecerea dintre ani este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, cu origini vechi, care continuă să dea sens și speranță începutului de an. Margareta Baunach, originară din comuna Rusca Montană, a povestit pentru Radio Reșița că ultima zi a anului trebuie întâmpinată cu zâmbetul pe buze și gânduri pozitive, pentru ca noul an să aducă belșug și bucurie.
Potrivit acesteia, tradițiile satului nu sunt simple ritualuri, ci adevărate lecții despre viață, comunitate și continuitate.
Plugușorul – simbol al belșugului și al speranței
În ajunul Anului Nou, în Rusca Montană se păstrează obiceiul Plugușorului, practicat de sute de ani. Copiii și adulții pornesc pe ulițele satului cu clopoței și bice, rostind urări menite să aducă rodnicie și noroc în anul care vine. Versurile tradiționale, transmise din generație în generație, evocă legătura profundă dintre om și pământ, dar și speranța într-un an bogat.
Noaptea dintre ani – timp pentru familie și comunitate
Seara de Revelion este dedicată familiei și apropiaților. Oamenii se adună în jurul mesei, iar la miezul nopții ciocnesc un pahar de șampanie cu vecinii și rudele, sărbătorind până dimineață. După petrecere, fiecare se întoarce la casa lui, pentru ca în prima zi a noului an să reia tradițiile.
Sorcova – urarea vieții și a tinereții
În prima zi de Anul Nou, copiii merg cu Sorcova, una dintre cele mai vechi tradiții românești. Cuvântul „sorcovă” provine din limba bulgară și înseamnă „verde fraged”, simbol al renașterii și vitalității.
Copiii poartă crenguțe înmugurite sau bețe împodobite cu hârtie colorată și urează gazdelor sănătate, putere și viață lungă, prin cunoscutele versuri: „Sorcova vesela, să trăiți, să înfloriți ca un măr, ca un păr…”
În trecut, gazdele ofereau colaci și dulciuri, iar astăzi, cel mai adesea, copiii primesc bani, pe care îi adună cu bucurie la finalul zilei.
Tradițiile satului, punte între trecut și viitor
Obiceiurile de Anul Nou din Munții Poiana Ruscă rămân o dovadă vie a identității rurale și a respectului față de moștenirea culturală. Ele aduc oamenii împreună, întăresc legăturile comunității și oferă un început de an plin de speranță și bucurie.
La final, Margareta Baunach a transmis urări de La mulți ani întregului colectiv Radio Reșița și tuturor ascultătorilor, dorindu-le sănătate, liniște și multă bucurie în anul care vine.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
