Tradiţii de Crăciun: obiceiuri şi semnificaţii care se păstrează din moşi strămoşi de praznicul Naşterii Domnului
Crăciunul – tradiții, obiceiuri și semnificații ale Nașterii Domnului în România
Articol editat de Gerhard Chwoika, 24 decembrie 2025, 17:00
Crăciunul – tradiții, obiceiuri și semnificații ale Nașterii Domnului în România
Crăciunul, una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, marchează de peste 2.000 de ani Nașterea lui Iisus Hristos și reprezintă un moment de profundă încărcătură spirituală, dar și de comuniune familială. În fiecare an, românii întâmpină această mare sărbătoare în jurul bradului împodobit, cu bucate tradiționale, colinde și daruri, păstrând obiceiuri transmise din generație în generație.
Ajunul Crăciunului și colindatul copiilor
În Ajunul Crăciunului, copiii pornesc cu colindul și cu Steaua, vestind Nașterea Mântuitorului. Colindele, texte rituale dedicate Crăciunului și Anului Nou, au o origine veche, greu de stabilit cu exactitate, dar ocupă un loc central în spiritualitatea românească.
La casele frumos împodobite, răsună cântece precum „Steaua sus răsare” sau „Bună dimineața la Moș Ajun!”, iar micii colindători sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și bani, ca semn al belșugului și al bucuriei.
Postul Crăciunului și tradițiile culinare
Crăciunul este precedat de Postul Nașterii Domnului, care durează 40 de zile și se încheie în seara de Ajun. Un moment important al pregătirilor este ziua de Ignat, când, potrivit tradiției, se sacrifică porcul și se pregătesc mâncărurile specifice sărbătorilor de iarnă.
Pe masa de Crăciun nu lipsesc preparate, precum: cârnații, caltaboșul, chișca, toba, răciturile, sarmalele, alături de *cozonacul tradițional, simbol al belșugului și al ospitalității.
Colindatul – ritual și simbolistică
Una dintre cele mai răspândite datini românești din Ajunul Nașterii Domnului este colindatul, un ritual complex ce îmbină texte ceremoniale, gesturi și, uneori, dansuri. Potrivit cercetătorului etnograf Mircea Taban, aceste obiceiuri au rolul de a marca trecerea într-un timp sacru, de a aduce vestea cea bună și de a întări legăturile comunitare.
Onomastici de Crăciun
Ziua de Crăciun, fiind o sărbătoare creștină, este și prilej de onomastică pentru cei care poartă nume cu rezonanță religioasă. Astfel, în prima zi de sărbătoare sunt felicitați cei care se numesc Crăciun, Cristian, Cristina sau Cristiana.
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, peste 325.000 de bărbați poartă numele de Cristian sau derivatele sale, iar aproape 300.000 de femei se numesc Cristina sau Cristiana.
Crăciunul – sărbătoare a credinței și a familiei
Crăciunul rămâne, dincolo de tradiții și obiceiuri, o sărbătoare a credinței, a speranței și a iubirii, un moment în care familiile se reunesc, iar colindele și lumina sărbătorii aduc pace în sufletele tuturor.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
