Lipsa sprijinului financiar pentru sectorul forestier face ca tot mai mulţi proprietari de păduri să caute să-şi vândă proprietăţile, acesta devenind un fenomen de masă, a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva, Bogdan Todoran, în timpul mitingului organizat de organizaţie în faţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR):
“(…)Chiar ieri am primit un mesaj de la Galaţi, un proprietar cu 57 de hectare, lângă el altul cu 230 de hectare, au zis că s-au hotărât să vândă. Iar această chestiune e generală. Nu vedem care sunt efectele acestei administrări defectuoase a zonei forestiere? Vrem să ajungem în situaţia terenurilor agricole, în care zeci de procente din structura de proprietate s-a dus către societăţi cu capital străin? Pădurile nu sunt încă acolo. Acolo se doreşte să se ajungă? Cred că ar fi nevoie de o strategie naţională pe care să o facă Guvernul şi să ia măsuri pentru că acest fenomen al înstrăinării terenurilor forestiere, determinat de birocraţie, de taxe, impozite, lipsă de beneficii pe care să le aducă această proprietate, devine un fenomen de masă în acest moment.”
Preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România a subliniat că proprietarii a aproximativ o treime din pădurile României, incluse în situri Natura 2000, au nevoie de sprijin financiar guvernamental:
“România este într-o procedură de infringement pe păduri, legată de siturile Natura 2000. În ţara noastră, conform statisticilor europene, 33% din pădurile României, adică o treime, sunt incluse în situri Natura 2000. Aceste situri Natura 2000 vin cu restricţii: nu ai voie să exploatezi conform prevederilor amenajamentului silvic, costurile de administrare aproape că s-au dublat de anul trecut până anul acesta, veniturile scad sau nu pot să fie realizate, pentru că nu poţi să intervii în pădure, iar soluţia, pe care o oferă tot Comisia Europeană, în aceste situaţii în care păstrarea biodiversităţii este importantă pentru societate, dar în acelaşi timp spune că aceasta nu trebuie să fie susţinută numai de proprietarii de păduri, ci de societatea în ansamblu. Iar soluţia Comisiei Europene este finanţarea prin aceste fonduri (Planul Naţional Strategic, al MADR, n.r.). Chiar şi organizaţiile de mediu, WWF, solicită şi ele măsuri similare, pentru că singura modalitate de a scăpa de acest flagel al tăierilor ilegale este să vii şi să finanţezi zona forestieră. Omul (proprietarii de păduri, n.r.) trebuie să primească compensaţii, pentru că altfel, dacă pădurea înseamnă numai costuri, şi niciun beneficiu, efectele se văd în tăierile ilegale, pe care toată lumea le doreşte eliminate. Dar ministrul se pare că nu are o astfel de abordare, şi scăpăm o ocazie pentru următorii 5 ani.”
Bogdan Tudoran a mai solicitat ca proprietarii de păduri să fie consideraţi eligibili pentru măsurile de accesibilizare a fondului forestier:
“O altă revendicare este legată de faptul că proprietarii de păduri nu sunt eligibili pe anumite măsuri. Se susţine că se duc bani către păduri, dar proprietarii sunt excluşi. S-au acordat în jur de 75 de milioane pentru accesibilizarea fondului forestier sau pentru noi tehnologii în pădure. Numai că acolo sunt eligibile exclusiv firmele de exploatare, ori şi proprietarii de păduri au nevoie de a a se dota, de a avea tehnologii de exploatare proprii, pentru a ajunge lemnul mult mai ieftin la populaţie.”
Membrii Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România au organizat un miting, luni, în faţa sediului Ministerului Agriculturii, nemulţumiţi de alocarea de doar 1% pentru domeniului forestier din bugetul Planului Naţional Strategic 2023-2027.
Sursa: Agerpress
