Prima pagină » Actualitate » Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial vine din comunitatea locală!
Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial vine din comunitatea locală!
Cei aproximativ 60 de specialiști în domeniu, veniți din întreaga țară, au încercat să găsească soluții pentru salvarea patrimoniului național imaterial și au prezentat rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate în teren în diferite zone ale țării. Între participanții la această manifestare este dr. Oana Petrică – directorul Direcției Patrimoniu Imaterial din cadrul Institutului Național al Patrimoniului :
„Suntem aici noi, de la Institutul Național al Patrimoniului, cu aproape întreaga Direcție să nu-și închipuie cineva că suntem foarte mulți, suntem 9 persoane în toată Direcția și a trebuit să lăsăm pe cineva și la București, pentru problemele uzuale! dacă ecourile vor fi bune, atât din partea invitaților, cât și în ceea ce privește aparatul nostru administrativ, conducerea noastră, poate ne gândim și pentru anul viitor să reușim să continuăm acest parteneriat, având în vedere că, de fapt, facem o legătură între oameni din aceeași lume!
Între temele pe care noi le-am proprus invitaților noștri se află și aceasta de bune practici în salvgardarea patrimoniului național imaterial! Din anul 2005 România a ratificat Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, iar în Convenție – care actualmente este Legea 410 – este o obligație a statului român de a asigura salvgardarea patrimoniului cultural imaterial! Practic, cam tot ceea ce se întâmplă în programul instituțiilor de specialitate sunt, de fapt, programe care duc și spre salvgardarea patrimoniului cultural imaterial! Dacă nu ar fi susținerea formațiilor sătești, care sunt invitate în festivaluri de nivel județean, de nivel național, atunci nu s-ar mai asigura, totuși, continuitatea și transmiterea mai departe, din generație în generație, cum spun documentele Convenției, a ceea ce înseamnă joc popular! E un simplu exemplu! Dacă târgurile de meșteri ar înceta să fie,atunci meșterii nu ar avea unde să-și desfacă produsele, n-ar mai avea de ce să lucreze, ar pieri meșteșugul… Salvgardarea vine din ineriorul comunității, dintre oamenii care practică diferite domenii ale patrimoniului cultural imaterial și care doresc să ducă mai departe ceea ce au moștenit din comunitatea respectivă!”
Cei aproximativ 60 de specialiști în domeniu, veniți din întreaga țară, au încercat să găsească soluții pentru salvarea patrimoniului național imaterial și au prezentat rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate în teren în diferite zone ale țării. Între participanții la această manifestare este dr. Oana Petrică – directorul Direcției Patrimoniu Imaterial din cadrul Institutului Național al Patrimoniului :
„Suntem aici noi, de la Institutul Național al Patrimoniului, cu aproape întreaga Direcție să nu-și închipuie cineva că suntem foarte mulți, suntem 9 persoane în toată Direcția și a trebuit să lăsăm pe cineva și la București, pentru problemele uzuale! dacă ecourile vor fi bune, atât din partea invitaților, cât și în ceea ce privește aparatul nostru administrativ, conducerea noastră, poate ne gândim și pentru anul viitor să reușim să continuăm acest parteneriat, având în vedere că, de fapt, facem o legătură între oameni din aceeași lume!
Între temele pe care noi le-am proprus invitaților noștri se află și aceasta de bune practici în salvgardarea patrimoniului național imaterial! Din anul 2005 România a ratificat Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, iar în Convenție – care actualmente este Legea 410 – este o obligație a statului român de a asigura salvgardarea patrimoniului cultural imaterial! Practic, cam tot ceea ce se întâmplă în programul instituțiilor de specialitate sunt, de fapt, programe care duc și spre salvgardarea patrimoniului cultural imaterial! Dacă nu ar fi susținerea formațiilor sătești, care sunt invitate în festivaluri de nivel județean, de nivel național, atunci nu s-ar mai asigura, totuși, continuitatea și transmiterea mai departe, din generație în generație, cum spun documentele Convenției, a ceea ce înseamnă joc popular! E un simplu exemplu! Dacă târgurile de meșteri ar înceta să fie,atunci meșterii nu ar avea unde să-și desfacă produsele, n-ar mai avea de ce să lucreze, ar pieri meșteșugul… Salvgardarea vine din ineriorul comunității, dintre oamenii care practică diferite domenii ale patrimoniului cultural imaterial și care doresc să ducă mai departe ceea ce au moștenit din comunitatea respectivă!”
Participanții la această manifestare s-au deplasat în cursul după-amiezii pe Valea Almăjului, unde au vizitat Complexul de Mori pe apă de pe Valea Rudăricăi, pentru mulți vizitatori fiind primul contact cu acest complex mulinologic unic în Europa. Această deplasare în comuna Eftimie Murgu se înscrie în cadrul aplicației de teren „Banatul Montan – valori ale patrimoniului imaterial”!
