Salvaţi Copiii: doar 3 din 5 copii intraţi în şcoală în urmă cu 9 ani au reuşit să obţină peste 5 la Evaluarea Naţională
Articol editat de Valentina Adam, 15 iulie 2024, 12:13 / actualizat: 15 iulie 2024, 13:42
Există judeţe unde ponderea este în jur de 25%. Spre exemplu, în judeţul Giurgiu, ajunge la 27,26%, în Călăraşi la 25,9%, iar în Covasna la 24,51%, se precizează într-un comunicat transmis de organizaţie.
Actuala generaţie de elevi/absolvenţi ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii – numărul elevilor înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2015 – 2016. În acest an, 160.467 de elevi au fost înscrişi la Evaluarea Naţională, iar procentul mediilor sub 5 a fost de 15,35% în urban şi 42,27% în rural.
Procentul de părăsire a educaţiei poate fi explicat, pe de o parte, prin abandonul şcolar, iar, pe de altă parte, prin fenomenul migraţiei, se menţionează în comunicat.
O altă explicaţie ar fi situaţiile de corijenţă sau repetenţie.
În acest an, înscrierile la Evaluarea Naţională au avut loc în perioada 11 – 14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie, mai explică organizaţia.
„Putem observa că în acest an a apărut o desincronizare între instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil şi în acest an, dispunea înscrierea automată la Evaluarea Naţională doar pentru absolvenţii clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluării Naţionale 2024 a lăsat loc şi pentru astfel de cazuri în care înscrierile au inclus şi elevi a căror situaţie şcolară ulterior clarificată a fost de corijenţă sau repetenţie”, se arată în comunicat.
Pe de altă parte, diferenţa include elevii cu cerinţe educaţionale speciale care au urmat programa învăţământului special sau au beneficiat de adaptări curriculare, indiferent dacă au învăţat în şcoli de masă sau speciale.
„Aceşti elevi sunt şi ei automat înscrişi, dar susţin Evaluarea Naţională doar la cererea expresă a părinţilor sau reprezentanţilor legali. Iar astfel de cereri nu sunt înaintate în toate cazurile, mai ales în condiţiile în care adaptările disponibile pentru aceşti elevi ţin doar de condiţiile de examen, nu şi de subiecte”, se aminteşte în comunicat.
O mică parte a celor care nu s-au prezentat la examen este reprezentată de elevii olimpici cu rezultate deosebite, care au locuri asigurate în liceele dorite, fără a trebui să susţină Evaluarea Naţională.
În vederea corectării acestor diferenţe, Salvaţi Copiii pledează pentru coordonarea calendarului înscrierilor la Evaluarea Naţională cu structura anului şcolar pentru elevii de clasa a VIII-a; monitorizarea incidenţei corijenţelor şi repetenţiei pentru a evita recurgerea „abuzivă” la aceste instrumente la nivelul clasei a VIII-a; introducerea posibilităţii de adaptare a subiectelor la Evaluarea Naţională în armonie cu adaptările curriculare de care beneficiază elevii cu cerinţa educaţionale speciale.
De asemenea, organizaţia susţine monitorizarea la nivel individual a factorilor de vulnerabilitate care afectează fiecare elev, mai ales statutul socio-economic, şi evaluarea impactului acestor factori asupra parcursului şcolar; multiplicarea intervenţiilor remediale sau de sprijin asigurate gratuit elevilor vulnerabili; evaluarea şi revizuirea programei şcolare şi a rolului, structurii şi organizării Evaluării Naţionale.
În 2023, peste 1,3 milioane de copii din România (39%) s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea, un copil din şase nu frecventează şcoala, iar diferenţa de performanţă şcolară în rândul elevilor din familiile afectate de sărăcie faţă de ceilalţi copii este „una dintre cele mai ridicate din lume”. Mai mult, unul din 5 copii nu reuşeşte să finalizeze învăţământul obligatoriu la timp, iar jumătate dintre copii sunt „analfabeţi funcţional, din cauza calităţii proaste a învăţământului din comunităţile vulnerabile”, se arată în comunicatul citat.
Totodată, analfabetismul funcţional cronic se păstrează la nivelul primei evaluări PISA din 2009, adică aproape jumătate dintre copii afectaţi: între 41,7% (lectură) şi 48,6% (matematică) (PISA, 2022). Rezultatele analizei relevă că sistemul de educaţie românesc este „cel mai inechitabil” dintre toate cele peste 100 de ţări participante (OECD, 2022), indică Salvaţi Copiii.
