Studiu național alarmant: 9 din 10 medici prezintă semne grave de burnout
O evaluare națională realizată de Federația Solidaritatea Sanitară arată că 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt expuși riscului de burnout. Studiul relevă faptul că programul prelungit și turele foarte lungi pun medicii într-o situație de epuizare profesională alarmantă, cu efecte atât asupra sănătății lor, cât și asupra siguranței pacienților.
Articol editat de Daiana Rosca, 17 noiembrie 2025, 17:10
Evaluarea a fost realizată prin intermediul platformei BATEREP, un instrument de autoevaluare a riscului de epuizare profesională. Cercetarea a implicat 1.100 de medici din România care efectuează gărzi, iar rezultatele principale sunt îngrijorătoare:
- 9 din 10 medici sunt într-o situație de risc de epuizare profesională.
- 4 din 10 medici se află în zona de risc mare de epuizare.
- Medicii din compartimentele de primiri urgențe și din specializările critice (terapie intensivă, chirurgie vasculară, neurologie, oncologie medicală) înregistrează cele mai ridicate scoruri de epuizare.
Dimensiunile evaluate includ:
- Epuizarea profesională: scor mediu 3,72 (dimensiunea dominantă).
- Distanțarea mentală: scor mediu 2,45 (moderată).
- Secțiile de urgență: punctaj mediu 2,99, aproape de pragul riscului mare.
Potrivit studiului, 3 din 4 specialități medicale se află cel puțin la risc mediu, iar unele specializări prezintă riscul dublu de burnout, combinând epuizarea cu distanțarea mentală:
- Terapie intensivă coronarieni
- Reumatologie
- Chirurgie vasculară
- Neurologie
- Oncologie medicală
- Pediatrie
- Hematologie
- Urologie
- Urgențe-UPU
Conform Federației Solidaritatea Sanitară, programul de lucru al medicilor este factorul principal al epuizării: durata gărzii poate ajunge între 24 și 30 de ore consecutive iar timpul total de lucru săptămânal, depășește semnificativ limitele legale.
Aceste condiții creează nu doar oboseală temporară, ci un risc profesional major, cu posibile consecințe asupra sănătății medicilor și asupra siguranței pacientului.
Solicitările Federației Solidaritatea Sanitară
Președintele Solidarităţii Sanitare, Viorel Rotilă a cerut Guvernului:
- Recunoașterea burnoutului ca boală profesională.
- Modificarea reglementărilor privind timpul de lucru.
- Implementarea măsurilor urgente de prevenție pentru protejarea medicilor.
„Standardele privind timpul de muncă în gărzi trebuie să fie în acord cu principiile europene de securitate și sănătate, inclusiv prin odihnă compensatorie și limitarea timpului maxim lucrat”, precizează acesta.
Medicii din UPU: un grad ridicat de oboseală și riscuri asociate
Medicii care activează în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) se confruntă cu un nivel ridicat de epuizare profesională, conform studiului național realizat de Federația Solidaritatea Sanitară. Această situație este determinată de mai mulți factori interdependenți:
1. Programul de lucru extrem de solicitant
Gărzile în UPU pot dura între 24 și 30 de ore consecutive, perioadă în care medicii gestionează simultan cazuri complexe şi situaţii imprevizibile. Ritmul alert și responsabilitatea pentru pacienții cu afecțiuni critice contribuie semnificativ la oboseala fizică și mentală.
2. Impactul asupra sănătății psihice
Conform scorurilor BATEREP, epuizarea profesională este dimensiunea dominantă în cazul medicilor din UPU. Pe lângă oboseala fizică, există și o componentă de distanțare mentală moderată, ceea ce poate semnala:
- Scăderea satisfacției profesionale
- Sentimente de detaşare emoțională față de pacienți
- Riscul de pierdere a motivației și a implicării profesionale
Medicii din UPU reprezintă un grup vulnerabil, cu un risc ridicat de epuizare profesională și burnout. Intervențiile organizaționale și modificările legislative sunt esențiale pentru a proteja sănătatea personalului medical și siguranța pacienților, concluzionează reprezentanţii Solidarităţii Sanitare.
Sursa foto: Pixabay
