Ascultă Radio România Reșița Live

S-a stins… Mircea Cavadia

S-a stins… Mircea Cavadia

Articol editat de Gerhard Chwoika, 27 mai 2015, 19:16

Prozatorul, dramaturgul şi ziaristul Mircea Cavadia, a trecut la cele veşnice, astăzi, după o grea şi lungă suferinţă.

Omul de cultură s-a născut la 6 octombrie 1950, în localitatea Voineasa, judeţul Vâlcea. A urmat studiile liceale la Bacău, iar apoi pe cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti pe care le-a finalizat în 1979, intrând de tânăr în lumea literară sub îndrumarea lui Fănuş Neagu. A locuit la Brăila până în 1989 după care s-a mutat cu familia la Reşiţa. Mircea Cavadia a publicat proză în mai toate publicaţiile literare din ţară şi a obţinut peste 100 de premii la diversele festivaluri şi concursuri de literatură.

În ultimii 20 de ani a tipărit 11 cărţi de proză şi teatru, majoritatea fiind recompensate cu premii naţionale. Uniunea Scriitorilor din România i-a oferit premiul de dramaturgie în 2001 pentru volumul de teatru „Pământ de flori, trilogia tranziţiei”.

Între anii 1993-2002, i-a fost montate pe scena Teatrului G.A. Petculescu din Reşiţa, trei piese de teatru şi i s-a jucat o a patra piesă în Serbia. În 2009, criticul Ionel Bota, a tipărit la editura “Marineasa” din Timişoara, volumul de eseuri critice, “Proza lui Mircea Cavadia”, în care a analizat cinci cărţi. Volumele de proză scurtă, „Vulpea” şi „Şarpele gol” şi romanele „Alinierea planetelor”, „Privighetoarea arsă” şi „Gaura de vierme”.

Cel mai recent volum al său publicat, “Peștele Nopții” a fost lansat anul trecut din dorința de a pune față în față două generații de jurnaliști.

Mircea Cavadia este și va rămâne prezent în multe antologii literare, dicţionare şi enciclopedii. Are sub tipar volumul de proză scurtă „Zile de libertate„.

Din anul 2010, Mircea Cavadia este Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.

Dumnezeu să-l aibă în paza sa!

***

Repere biografice

Profesii şi locuri de muncă: jurist consult la Brăila (1979-1989); redactor-şef la ziarul „Timpul” din Reşiţa (1991-2004); director al cotidianului „24 de ore” (Reşiţa).

A colaborat la: „România literară”, „Luceafărul”, „Convor-biri literare”, „Literatorul”, „Semenicul”, „Timpul” etc.

Volume publicate: Vulpea, povestiri, Bucureşti, Cartea Românească, 1991; Şarpele gol, povestiri, Reşiţa, Editura Timpul, 1995; Cine ai fost dumneata, domnule Valentin Silvestru?, volum omagial, (Reşiţa, Editura Timpul, 1997; Legea lui Cavadia privind accelerarea statutului (60 de articole, schiţe, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Alienarea plantelor, roman, Reşiţa, Editura PH Modus, 1999; Privi-ghetoarea arsă, roman, Reşiţa, Editura Timpul, 2000; Pământ de flori, Trilogia Tranziţiei, teatru, Reşiţa, Editura Timpul, 2001; Epistolar cu trei proşti, corespondenţe, Reşiţa, Editura Timpul, 2001; Comoara spânzurată, teatru, Reşiţa, Editura Signum, 2004; Gaura de vierme, roman, Bucureşti, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2005; Lucrări dramatice jucate pe scena Teatrului „G.A. Petculescu” din Reşiţa: Deturnări, escrocherii şi multe alte măgării, comedie, stagiunea 1992; Păsări fără cer, tragicomedie, stagiunea 1997-1998. Prezent în antologiile: Caietul epigramistului, Culegere de epigrame, Brăila, 1976; Epigrame, catrene, epitafuri, culegere, Brăila, 1978; Epigrame alese, Antologie, cuvânt înainte note şi bibliografie de Giuseppe Navarra, Timişoara, Editura Facla, 1985; Ştiinţa supravieţuirii, Reşiţa, Editura Timpul, 1998.

Premii literare: Premiul pentru publicistică acordat de „Fundaţia Radio” Caraş-Severin (1999); Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2000).

Referinţe critice

În volume: Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, mic dicţionar enciclopedic, Brăila, Editura Libertatea, 1993; Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Călin Chincea, Cronicile de la Berzovia, Timişoara, Editura Eubeea, 2001; Andrei Grigor, Căruţa lui Moromete, Bucureşti, Editura Eminescu, 2001; Lucian Chişu, Accente, Bucureşti, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2005.

În periodice: Fănuş Neagu, „Luceafărul”, nr. 27, 1984; Lucian Chişu, „Luceafărul”, nr. 30, 1987; Eugen Simion, „România literară”, nr. 24, 1991; Ion Marin Almăjan, „Renaşterea bănăţeană”, 25 iul. 1995; Ionel Bota, „Timpul”, 13 oct. 1995; Călin Chincea, „Timpul”, 5 ian. 1996; Lucian Chişu, „Literatorul”, nr. 4, 1996; Gabi Ioniţă, „Opinia Moldovei”, 8 ian. 1998; Titus Crişciu, „Renaşterea bănăţeană”, 13 mart. 1998 ş.a.

Surse: banaterra.eu; stiritransilvania24.ro; adevarul.ro; dcnews.ro

(Hardy Cvoica)

Primăria Timișoara recuperează peste 250 mp de spațiu verde ocupat ilegal pe Calea Aradului
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 13:51

Primăria Timișoara recuperează peste 250 mp de spațiu verde ocupat ilegal pe Calea Aradului

Primăria Timișoara a intervenit marţi, 24 februarie , în baza dispoziției primarului Dominic Fritz, pentru recuperarea unor spații verzi...

Primăria Timișoara recuperează peste 250 mp de spațiu verde ocupat ilegal pe Calea Aradului
La patru ani de război, o viață reconstruită în Banatul Montan: Povestea Neliei Burcan, refugiată din Ucraina, devenită antreprenor la Reșița
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 12:44

La patru ani de război, o viață reconstruită în Banatul Montan: Povestea Neliei Burcan, refugiată din Ucraina, devenită antreprenor la Reșița

La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, dincolo de fronturi și statistici, rămân poveștile celor care au fost nevoiți să-și...

La patru ani de război, o viață reconstruită în Banatul Montan: Povestea Neliei Burcan, refugiată din Ucraina, devenită antreprenor la Reșița
4 ani de la începutul războiului! Timișoara se mobilizează pentru Ucraina
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:37

4 ani de la începutul războiului! Timișoara se mobilizează pentru Ucraina

În Timișoara trăiesc peste 500 de refugiați din Ucraina. Marți seară, la Casa Logs din municipiu va fi organizat un eveniment de comemorare...

4 ani de la începutul războiului! Timișoara se mobilizează pentru Ucraina
Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:36

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026 a programului Comunitate în Mișcare, platforma de...

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:28

Ninsori abundente în stațiunile montane din Banat: drumurile rămân deschise, pârtiile sunt închise

Stațiunile montane din județul Banatul Montan se află sub incidența unor avertizări meteorologice de cod galben și portocaliu de ninsori și...

Ninsori abundente în stațiunile montane din Banat: drumurile rămân deschise, pârtiile sunt închise
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:24

Situație critică la Tribunalul Caraș-Severin: instanța riscă să rămână cu doar doi judecători

Situația de la Tribunalul Caraș-Severin a devenit critică, după ce din schema de 24 de posturi de judecători sunt ocupate în prezent doar 11....

Situație critică la Tribunalul Caraș-Severin: instanța riscă să rămână cu doar doi judecători
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 10:38

13 intervenții ale pompierilor ISU „SEMENIC” Caraș-Severin: incendii la Târnova și Oravița

Pompierii militari din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „SEMENIC” au intervenit în ultimele 24 de ore pentru gestionarea a 13...

13 intervenții ale pompierilor ISU „SEMENIC” Caraș-Severin: incendii la Târnova și Oravița
Actualitate luni, 23 februarie 2026, 18:00

Sanatoriul Marila, la răscruce? Investiție majoră aprobată, dar contestată de o parte dintre consilierii locali

Aproximativ 20 de milioane de euro vor fi investiți în consolidarea Secției Marila a Spitalul Orășenesc Oravița, prin fonduri atrase din...

Sanatoriul Marila, la răscruce? Investiție majoră aprobată, dar contestată de o parte dintre consilierii locali