Raportul privind educația digitală al europarlamentarului Victor Negrescu a fost aprobat în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European

Raportul europarlamentarului Victor Negrescu privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală a fost aprobat astăzi cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă). Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

Articol editat de Caruntu Marius, 25 februarie 2021, 19:46

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu. Niciun copil, niciun cursant nu trebuie să mai rămână în urmă. Prin raportul nostru definim ceea ce înseamnă cu adevărat educația digitală de calitate, metodele, practicile, dispozitivele, infrastructura și arătăm cum putem ajunge la nivelul dorit, investind suplimentar în educație, începând cu planul pentru redresare și reziliență. Educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România. Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate face fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile. Din păcate, modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație“ , a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Câteva din punctele importante menționate în cadrul raportului:

– se solicită alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformarea digitală;

– se definește educația digitală de calitate și se setează instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu;

– se fixează obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; se definește accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; se solicită alocarea de resurse financiare suplimentare; se menționează programele care pot sau au avut succes; se vorbește de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; se subliniază importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;

– se susține dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;

– se lansează proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;

– se inițiază un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;

– se întărește nevoia creșterii competențelor digitale și media și se atrage atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

Conform programului Parlamentului European, raportul urmează să fie votat în sesiunea plenară în cursul lunii martie. De la începutul pandemiei, eurodeputatul român a organizat mai multe consultări publice privind digitalizarea educației și s-a implicat activ în sprijinirea accesului la educație, creând un canal educațional video și prima tabletă educațională românească, distribuită gratuit, cu conexiune la internet, la mii de copii din toată țara. Acesta a fost de asemenea autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită statelor membre să aloce minim 10% pentru educație din planurile de redresare și reziliență.