Mitropolitul Banatului va fi condus astăzi pe ultimul drum

Mii de persoane au trecut în cele două zile prin faţa sicriului în care se află trupul neînsufleţit al Mitropolitului Banatului, depus în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, aducându-i un ultim semn de recunoştinţă.
Slujba de înmormântare va fi oficiată astăzi, de la ora 11.00, de Patriarhul României, Prea Fericitul Daniel. Ulterior, sicriul va fi coborât în gropniţa din subsolul Catedralei, unde va fi aşezat alături de cel al predecesorului său, Vasile Lăzărescu, trecut la cele veşnice în urmă cu 45 de ani.
Nicolae Corneanu şi-a câştigat locul şi rolul de erudit teolog, membru de onoare al Academiei Române. Avându-şi rădăcinile într-un neam de intelectuali bănăţeni, spunea că s-a născut într-o zi de mare sărbătoare 21 noiembrie 1923, când se prăznuieşte Intrarea în biserică a Maicii Domnului şi că aceasta l-a ocrotit toată viaţa.
Perioada controversată din viaţa mitropolitului Nicolae, în care a acceptat să colaboreze cu fosta Securitate, aşa după cum chiar el o spunea, a fost una în care în Banat nu s-a dărâmat nicio biserică, ci, dimpotrivă, a fost recâştigată Mănăstirea Şag-Timişeni, care fusese transformată în grajd în primii ani ai comunismului.
Era un om al dialogului, fapt pentru care, de multe ori, se sfătuia cu fostul rabin Ernst Newmann al comunităţii evreieşti din Timişoara (trecut la cele veşnice în anul 2004), iar seratele spirituale ale celor doi prieteni se transformau în adevărate evanghelii de sfaturi înţelepte, uşor de reţinut pentru auditoriu.
La fel de bine se înţelegea cu toţi ceilalţi lideri ai bisericilor creştine din Banaţ catolici, greco-catolici – pe care-i considera cei mai apropiaţi fraţi de credinţă – baptişti, penticostali. De aceea în Banat nu au avut loc scandaluri pentru retrocedări de biserici. În cei peste 52 de ani de păstorire a ortodocşilor din Banat a ctitoriţ doar în judeţul Timiş, 45 de lăcaşuri de închinăciune, a înfiinţat Muzeul de Artă Bisericească din subsolul Catedralei Mitropolitane şi a altor spaţii cultural-bisericeşti similare din zonă, s-au renovat sute de picturi murale.
Din mare dragoste pentru unirea întru credinţă, mitropolitul Nicolae a declarat că a făcut gestul controversat de a se împărtăşi la greco-catolici, care i-a atras dojana, dar şi iertarea din partea Sinodului BOR.
A luptat cu un diabet pe care l-a purtat zeci de ani ca pe un canon şi care-l făcea să spună că pentru el şi cireşele sunt prea dulci, cu o afecţiune cardiacă ce a necesitat mai multe intervenţii, cel mai grav fiind afectat în urma oboselii acumulate în timpul vizitei la Bucureşti a Papei Ioan Paul al II-lea, de unde a revenit direct la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.
Apoi, o coxartroză extrem de dureroasă l-a ţintit definitiv la paţ astfel că ultimele liturghii la care a participat în Catedrala Mitropolitană au fost în urmă cu aproape şase ani, iar în cele din urmă şi rinichii i-au făcut probleme.
A trecut uşor în lumea umbrelor, duminică noaptea, în rugăciunile măicuţelor care-l înconjurau şi ale preoţilor bănăţeni pe care i-a format şi care i-au rămas devotaţi până-n ultima clipă. AGERPRES

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 octombrie 2014, 09:39