Infecții în spitale și luni de așteptare pentru analize: problemele semnalate de cărăşeni de Ziua Siguranței Pacientului

Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2026 este marcată pe 17 septembrie, într-un moment în care reprezentanții pacienților atrag atenția asupra unor probleme care afectează încrederea în sistemul medical românesc: infecțiile asociate îngrijirilor medicale, accesul dificil la investigații și perioadele lungi de așteptare pentru analize și consultații. În 2026, Organizația Mondială a Sănătății dedică această zi siguranței îngrijirilor pentru persoanele care trăiesc cu boli netransmisibile, sub tema „Îngrijiri sigure pentru bolile netransmisibile” și sloganul „Îngrijiri sigure pe tot parcursul vieții!”.

Articol editat de Daiana Rosca, 17 septembrie 2026, 16:34

Mesajul central este că pacientul trebuie protejat de prejudicii evitabile pe întreg parcursul îngrijirii, de la prevenție și diagnostic până la tratament, monitorizare și autoîngrijire.

Ce înseamnă, de fapt, siguranța pacientului?

Siguranța pacientului nu înseamnă doar ca medicul să fie competent și tratamentul să fie corect prescris. Ea presupune existența unui sistem medical sigur, în care riscurile sunt identificate, prevenite și reduse. „Nimeni nu trebuie rănit în timp ce solicită îngrijirea”, atrage atenția Cristian Sas, președintele Colegiului Pacienților din România, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului.

Pentru pacient, așteptarea este una simplă: intrarea într-o unitate medicală ar trebui să ducă la îmbunătățirea stării de sănătate, nu la apariția unor riscuri suplimentare. „Siguranța pacientului constă în faptul că omul acela vine la o instituție medicală cu așteptarea ca situația lui să fie îmbunătățită, nu deteriorată”, a explicat Cristian Sas.

La nivel mondial, aproximativ un pacient din zece este afectat în timpul îngrijirilor medicale, iar în jur de jumătate dintre aceste prejudicii sunt considerate prevenibile.

Infecțiile din spitale, una dintre preocupările majore

În România, discuția despre siguranța pacientului este legată și de infecțiile asociate asistenței medicale. „Știți că se discută foarte aprins despre problemele cu infecțiile la nivelul spitalelor”, a subliniat reprezentantul pacienților. Prevenirea acestor riscuri presupune nu doar respectarea protocoalelor de către personalul medical, ci și existența unor sisteme funcționale de raportare, monitorizare și învățare din incidente. Siguranța pacientului include prevenirea infecțiilor, a erorilor de medicație, a erorilor de diagnostic, a procedurilor medicale nesigure și a altor incidente care pot produce prejudicii.

Lunile de așteptare pentru analize și investigații, o altă problemă de siguranță

Siguranța pacientului nu se limitează la ceea ce se întâmplă în interiorul unui salon sau al unei săli de operație. Pentru pacienți, accesul la timp la investigații și monitorizare reprezintă o componentă importantă a parcursului medical. „Nu prea e siguranță. Ca pacient, da. Nu. Și prea mult așteptăm pentru analize”, spune unul dintre pacienții intervievați.

Un alt exemplu prezentat în cadrul discuției este cel al programărilor care pot ajunge la câteva luni distanță pentru anumite analize sau investigații. „Dacă ne programăm pentru analize, poate peste două luni, asta e problema. Și atunci pentru un RMN iar aștept un an sau șase luni”, spune un pacient.

Problema devine cu atât mai importantă în cazul persoanelor cu boli cronice, care au nevoie de monitorizare repetată și tratament pe termen lung.

De ce sunt pacienții cu boli cronice mai expuși riscurilor?

Tema aleasă pentru 2026 pornește tocmai de la această realitate. Bolile netransmisibile includ afecțiuni precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii cronice. Acestea pot afecta persoane de toate vârstele și necesită adesea îngrijire continuă, pe perioade lungi de timp. Spre deosebire de un pacient care are nevoie de o intervenție medicală punctuală, o persoană cu o boală cronică poate interacționa cu sistemul medical de zeci sau sute de ori de-a lungul vieții.

Fiecare interacțiune reprezintă, în același timp, o oportunitate de îngrijire și un posibil punct de apariție a unui risc. Riscurile pot apărea în toate etapele: prevenție, depistare precoce, diagnostic, tratament, monitorizare pe termen lung și autoîngrijire.

În cazul unor boli, riscul este deosebit de important. În cazul cancerului, de exemplu, un număr semnificativ de pacienți poate experimenta un eveniment advers în timpul îngrijirilor medicale.

„Frica de sistem, nu de medici”

Una dintre ideile exprimate de pacienții intervievați este diferența dintre încrederea în medic și încrederea în sistem. „Frica de sistem, nu de medici, că nu putem spune că medicii nu-și fac datoria sau că nu sunt specialiști. Așa-i sistemul”, este una dintre concluziile exprimate în cadrul discuției.

Această perspectivă pune în centru o problemă mai largă: siguranța pacientului depinde de întregul sistem de îngrijire, nu doar de relația individuală dintre medic și pacient. Un medic poate lua decizia clinică potrivită, însă rezultatul poate fi influențat și de timpul până la efectuarea unei investigații, continuitatea investigaţiilor medicale, disponibilitatea medicamentelor, comunicarea dintre specialități sau capacitatea pacientului de a înțelege și urma planul de tratament.

Siguranța pacientului începe cu ideea că nicio persoană nu ar trebui să fie rănită în timp ce caută ajutor medical. În România, mesajul transmis de reprezentanții pacienților readuce în discuție două probleme concrete: riscul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale și accesul dificil sau întârziat la analize și investigații. În cazul bolilor netransmisibile, miza este și mai mare. Pacientul nu intră o singură dată în sistem și apoi pleacă, ci revine periodic pentru consultații, analize, tratamente și monitorizare. De aceea, siguranța nu poate fi privită ca un singur moment al actului medical. Este un proces care trebuie să însoțească pacientul pe tot parcursul vieții.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro