Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!

Direcţia de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin, organizează în luna ianuarie 2020 campania cu tema – Sănătate mintală, ce are ca scop creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației generale și a profesioniștilor din asistența medicală primară privind problematica sănătății mintale.

Articol editat de Mirabela Afronie, 14 ianuarie 2020, 07:02 / actualizat: 14 ianuarie 2020, 10:21

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională.

Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și  teama stigmatizării. Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de sănătoasă pierduți (disability-adjusted life years, DALY), afectând calitatea vieţii.

În anul 2018, în România, ponderea pacienților cu tulburări mintale și de comportament a fost de 2445 cazuri la 100.000 de locuitori.

Grupurile țintă ale campaniei sunt populația, dar și profesioniștii din asistența medicală primară.

Sloganul campaniei este: „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!”

Obiectivele campaniei:

• informarea populaţiei generale privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor  mintale,
• conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor,
• creșterea accesului la informații pentru:
  • îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu  tulburări  mintale
  • aplicarea testelor de  screening în cabinetele medicilor de familie.

Este evident substanțele interzise de orice fel, consumul acestora, afectează sănătatea mintală a populației, a consumatorilor, în speță, generând efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, greu de tratat ulterior.

În România, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală – GPS 2016, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%. Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5%. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară.

La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%. Prevalenţa în ultimul an a consumului de canabis este de 3,2%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,4%. Indiferent de perioada de timp analizată, consumul de canabis este mai prevalent în rândul bărbaţilor, valorile înregistrate fiind de două ori mai mari, comparativ cu nivelul observat în cazul femeilor. Astfel, 7,9% dintre bărbați și 3,8% dintre femei au consumat cel puțin o dată în viață canabis, 4,3% dintre bărbați și 2% dintre femei au consumat în ultimul an, iar 2,1% dintre bărbaţi și 0,7% dintre femei au declarat un consum actual de canabis. Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul de canabis pentru toate cele 3 perioade de referinţă.

În Europa, amfetamina este consumată mult mai frecvent. De-a lungul timpului, consumul de metamfetamină s-a limitat la Republica Cehă și, mai recent, la Slovacia, dar în ultimii ani s-a constatat o creștere a consumului și în alte țări. În unele seturi de date nu se poate distinge între cele două substanțe; în aceste cazuri, se folosește denumirea generică „amfetamine”. În Europa se consumă și numeroase alte substanțe cu proprietăți halucinogene, anestezice, disociative sau depresoare: printre acestea se numără LSD-ul (dietilamida acidului lisergic), ciupercile halucinogene, ketamina și GHB (gama-hidroxibutirat). Consumul recreațional de ketamină și GHB (inclusiv precursorul acestuia GBL, gama-butirolactonă) a fost semnalat în ultimele două decenii în rândul mai multor subgrupuri de consumatori de droguri din Europa.

Recomandări:

E bine de știut că bolile mintale pot afecta persoane de toate vârstele și categoriile sociale. Pentru bolile mintale există tratamente eficiente. Informați-vă despre semnele, simptomele și comportamentele specifice bolilor mintale! Pot fi cele precum : tristețe fără motiv, plâns facil, tulburări ale dispoziției; energie scăzută, oboseală excesivă, epuizare ; iritabilitate, impulsivitate, accese de furie, agresivitate ; anxietate, pierderi de memorie, dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, dezorientare  temporo-spațială. Adresați-vă, în aceste cazuri, specialiștilor în care aveți încredere (medici de familie, psihologi, medici psihiatri!). Solicitați în cabinetul medicului de familie aplicarea testelor de screening.  Informați-vă despre problematica sănătății mintale  la adresa: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/sanatate-mintala/ și la medicul de familie despre drepturile dv. și modalitățile de a beneficia de servicii psihologice și psihiatrice .  Informați-vă asupra drepturilor sociale ale pacienților cu boli mintale!   Alăturați-vă organizațiilor de sprijin al bolnavilor, existente! Fiți toleranți, arătați bunătate, nu izolați persoanele cu probleme de sănătate mintală, discutați cu acestea, înțelegeți, nu criticați, oferiți ajutor, respectați!