„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii Luminii Lumii: Tradiții, semnificații și obiceiuri ale celei mai importante sărbători creștine

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrând Învierea Domnului și aducând credincioșilor Lumina Sfântă. Salutul tradițional – „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!” – reflectă bucuria și speranța pe care această zi le aduce.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 12 aprilie 2026, 00:49

Semnificația și originea Paștelui

Denumirea Paștelui provine din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere”, având rădăcini și în limba egipteană, unde „paseh” are același sens. Paștele este, înainte de toate, o sărbătoare a luminii, speranței și bucuriei, în care tristețea nu-și are locul, iar credincioșii sunt chemați să se lase cuprinși de semnificația Învierii.

Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim

În Sâmbăta Mare, Lumina Sfântă a fost adusă în România de la Ierusalim, sosind la Aeroportul „Henri Coandă” din București și distribuită apoi în orașe precum Iași, Bacău, Suceava, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Baia Mare și Satu Mare. Lumina ajunge astfel la preoți și credincioși, simbolizând Învierea Domnului și începutul sărbătorilor pascale.

Slujba de Înviere și procesiunea

Slujba de Înviere începe la miezul nopții, iar Învierea nu este vestită în interiorul bisericii, ci afară, pentru a simboliza că vestea se adresează întregii omeniri. Preotul rostește îndemnul: „Veniți de luați Lumină!”, iar credincioșii participă la procesiunea în jurul bisericii, cântând imnul pascal:
„Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”.

În această noapte sfântă, credincioșii aduc coșuri cu ouă roșii, cozonac, pască și friptură, pentru a fi binecuvântate, marcând sfârșitul postului și începutul mesei pascale.

Superstiții și tradiții pascale

• În Sâmbăta Mare și zilele de Paști – duminică, luni și marți – nu se spală rufe, un obicei păstrat în unele zone până în Joia din Săptămâna Luminată.
• În această perioadă, credincioșii aprind lumânări la mormintele celor dragi și oferă ajutor și hrană celor nevoiași, ca gest de milostenie și comuniune.

„A doua Înviere” și Săptămâna Luminată

În ziua de după Paște, credincioșii sunt invitați la biserică pentru slujba „A doua Înviere”, unde Evanghelia este citită în mai multe limbi, simbolizând universalitatea mesajului Învierii.
Săptămâna ce urmează poartă denumirea de Săptămâna Luminată, perioadă sfântă în care bucuria Paștelui continuă și nu se mai ține post.

Paștele rămâne astfel o sărbătoare a credinței, tradițiilor și valorilor spirituale, menținând vii obiceiurile care apropie comunitățile și familia a subliniat pentru Radio Reşiţa părintele pensionar Petru Berbentia:

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro