Motto: „Teatrul nu moare şi nu va muri niciodată, el evoluează în dispreţul vieţii curente”.Ion Caramitru
În plină pandemie, artele au rămas un refugiu al sufletelor noastre, un mod de a ne întâlni într-o stare sau alta, o emoţie ce ne adună şi uneşte … astăzi, unul dintre cei mai mari artişti români, ION CARAMITRU,și-a pus sufletul în luntrea lui IVAN PATZACHIN și au luat calea veșniciei… pe numele real, Ion Horia Leonida Caramitru, cel căruia prietenii îi spuneau Pino Caramitru, a văzut lumina zilei pe 9 martie 1942 în București.
A fost decorat de Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu Ordinul Imperiului Britanic – Ofițer de Onoare, a primit titlul francez de Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor, i s-a conferit Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce şi a primit şi Crucea Casei Regale a României.
De origine macedo-română, de la lumina zilei la lumina rampei, Ion Caramitru rămâne în istoria culturii române ca un om de teatru, film ,Radio, televiziune, regizor, ministrul culturii între anii 1997-2000 și director al Teatrului Bulandra între 1990-1993, președintele UNITER din anul 1990 , directorul Teatrului Național “Ion Luca Caragiale” din București, sunt tot atâtea dimensiuni ale unei cariere artistice de excepție, răsplătită cu numeroase premii.
A absolvit I.A.T.C.-ul în anul 1964, clasa profesor Beate Fredanov . Pe scândură a debutat în spectacolul “Eminescu” de Mircea Stefănescu, la Teatrul Național din București și a ținut flacăra cuvântului aprinsă pe scena teatrului românesc interpretând roluri principale în piese de teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare, A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Büchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset etc. A colaborat cu mari regizori ai scenei românești precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.
A debutat pe marele ecran in “Comoara din Vadul Vechi”, 1964, regizat de Victor Iliu. Au urmat roluri în peste 40 de producții românești și străine și colaborări cu nume mari ale cinematografiei, precum Liviu Ciulei, Mircea Veroiu, Dan Pița, Andrei Blaier, Alexandru Tatos, Steven Soderbergh, Brian De Palma și Costa-Gavras.
Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menționate producțiile: „Pădurea spânzuraților”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie ,Liviu Ciulei, „Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea, 1978, „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea, etc.
De asemenea, el este cunoscut publicului și pentru rolul Socrate din celebra serie „Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum „Kafka”, 1991, regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons și Theresa Russell, „Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din „Amen” ,2002, regia Costa Gavras.
A participat la revoluția română din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Română în 22 decembrie 1989. Alături de Mircea Dinescu a anunțat la televiziune căderea regimului Ceaușescu.
A fost membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, unde a ocupat funcția de vicepreședinte, membru PNȚCD, ministru al culturii (12 decembrie 1996 – 28 decembrie 2000) în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu si vicepreședinte al Asociației revoluționarilor fără privilegii.
Marele actor, mărturisea:
„Mă sperie prostia omenească şi lipsa de coerenţă, atunci când este vorba de orientarea societăţii către un destin organic, economic, politic şi social. Mă sperie inconsistenţa politică a momentului, falsele iluzii ce ne sunt induse şi îndepărtarea de subiectul principal al existenţei noastre care este, până la urmă, respectul faţă de noi înşine şi faţă de omul de vizavi. Aştept să nu fiu bolnav şi, sănătos fiind, să-mi pot onora obligaţiile pe care le am sau care mi le impun. Şi să am bucuriile pe care existenţa poate să le ofere unui om care munceşte şi căruia îi place viaţa”.
În onoarea sa a apărut sub egida Fundației Culturale „Camil Petrescu” și a revistei Teatrul azi, cu sprijinul AFCN si UNITER, volumul „Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet si mai departe” ce face parte din colecția Galeria Teatrului Românesc, îngrijită de Florica Ichim, în care apar o serie de șapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru și criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut .
A format alături de actrița Micaela Caracaș un cuplu solid în viață, în anul 2008 au primit „Diploma pentru cel mai popular cuplu de actori”, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER) din București) și au trei baieti : Andrei, Ștefan și Matei.
În anul 2008 i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte “George Enescu” din Iaşi.
În cei peste cincizeci de ani de carieră, Ion Caramitru a creat zeci si zeci de roluri și în fața microfonului, îmbogățind Fonoteca de Aur cu spectacole de referință.
“Ion Caramitru nu este doar un mare actor, cred că este un intelectual de cea mai bună factură, un om care ştie ce este cultura, care are o mare responsabilitate pentru ea şi face efort pentru a o promova”, afirmă Mircea Mihăieş despre regretatul artist.
Ion Caramitru şi Johnny Răducanu-„Mr. Jazz of Romania” au realizat, în memoria poetului şi prietenului lor Nichita Stănescu, un spectacol „Dialoguri şi fantezii în jazz” ce s-a bucurat de mult succes atât în ţară cât şi în străinătate.
De astăzi sunt împreună, mari oameni de cultură se reîntâlnesc în veșnicie , iar noi încercăm să supraviețuim lacrimilor ce ne-au spălat ochii de dor și durere… În Ziua Domnului, un campion,Ivan Patzachin, duce în luntrea sa un actor,Ion Caramitru… Dumnezeu Îi așteaptă pentru totdeauna…
Drum lin în Lumină, Maestre Ion Caramitru!
Epilog: „Teatrul costă puţin şi oferă mult mai mult decât poate să ofere o distracţie pasageră sau o plăcere oarecare”. Ion Caramitru
Anca Bica Bălălău
