Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Festivalul Răchiei şi Produselor Tradiţionale din Banatul de Munte a fost un succes!

[FOTO] Festivalul Răchiei şi Produselor Tradiţionale din Banatul de Munte a fost un succes!

Articol editat de Daiana Rosca, 15 octombrie 2016, 20:00 / actualizat: 15 octombrie 2016, 21:31

14666101_322562071443446_4033395343917361224_n

Peste 40 de producători reprezentând toate zonele judeţului Caraş-Severin au ocupat standurile amenajate pe aleile parcului. „Noi, în Banatul de Munte, suntem mândri de răchia noastră şi am completat cu bucate tradiţionale pentru că pe lângă răchie merg foarte bine mălaiul şi brânza”! spunea în deschiderea manifestărilor preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

Au fost expuse la standuri sticle ornate cât mai atrăgător cu răchie provenind nu doar din prune, dar şi din mere, gutui, pere, cireşe şi de-acum cunoscuta răchie din smochine, de la Pojejena. Foarte bine reprezentată la această ediţie a festivalului a fost comuna Cornereva, care ocupă numeroase standuri, aducând în festival nu doar renumita răchie produsă în comuna din Munţii Cernei, ci şi sucuri naturale din realizate din mere sau pere.

dscf1479Au fost prezenţi, de asemenea, expozanţi din Marga, Teregova, Rusca Teregova, Cornereva, Tirol, Lăpuşniceş, Dalboşeţ, Obreja, Armeniş, Gârnic, Luncaviţa, Constantin Daicoviciu, Prigor, Sadova sau Mehadia. Produsele tradiţionale au completat degustarea răchie, de la caş de oaie şi brânză de vaci până la cârnaţi şi sângereţi, nelipsind mălaiul, slănina, dar şi smântâna şi – ca un aspect inedit – melcii prăjiţi de la Gârnic! Juriul festivalului, condus de Martin Motolan – director în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, vizitează acum standurile expoziţionale pentru a gusta din răchia şi bucatele care asortează băutură tradiţională a bănăţenilor, urmând ca la sfârşit să fie acordate plachete şi diplome producătorilor prezenţi la ediţia din acest an a manifestării.

Produse din cămara fiecăruia, miere, răchie şi tot felul de preparate tradiţionale au făcut deliciul festivalului la ediţiile anterioare. La ediţia din anul trecut au fost prezente 23 de comune şi au expus 18 grupuri de producători, iar răchia, fie ea din prune, cireşe, mere, pere, struguri sau gutui, a fost prezentată în cele mai originale forme, impresionând prin calitate şi aspect.

Cu un produs inedit a venit la această ediţie a festivalului, Loredana Tismănariu din comuna Gârnic, care a adus melci prăjiţi : „Sunt cei mai buni, cei mai naturali, au puţin colesterol… Eu nu mănânc, doar îi adun! Mănâncă tatăl meu, fratele meu, iar mama îi prepară! E mult de lucru… trebuie fierţi mai întâi în apă cu sare… cu multă sare… şi fierţi mult, până iasă zeama lor şi până ies uşor din carapace, iar la ultima preparare îi dă prin ulei şi făină de grâu… Melcii îi găsesc în pădure, printre leurdă… trebuie să aştept vremea rea ca să-i pot aduna… numai primăvara! Îi folosim doar pentru acasă… se face salată, se fac fripţi…”

Pentru prima dată la acest festival au fost prezente: trupa de dansatoare MAGNA NEMESIS şi trupa de reconstituire istorică GARDA APULUM din cadrul Asociaţiei Culturale pentru Istorie Vie din Alba Iulia. Dansatoarele au prezentat şase dansuri de inspiraţie romană şi dacică, iar colegii lor au realizat o expoziţie cu obiecte folosite în perioada daco-romană. „Avem replici după artefacte antice din perioada daco-romană. Avem obiecte folosite în medicină, o hartă a Imperiului Roman din secolul IV, o copie din perioada medievală – secolul XI, tăbliţe cerate… Publicul care participă poate să încerce să vadă cum se scria pe tăbliţe cerate… Atelierele noastre sunt interactive, prezentăm replicile, spunem ce sunt, unde şi cum s-au folosit şi, mai ales, pot să le monteze! Noi având aceste acţiuni mult mai des în ultimii ani, se observă un interes aparte din partea publicului, mai ales pentru acest concept de „istorie vie”, o încercare de a scoate istoria din muzeu, din tiparele ei şi de a o expune mult mai dinamic publicului larg„.

O misiune foarte grea a avut astăzi juriul festivalului, care a trecut pe la fiecare stand expoziţional, a degustat fiecare produs şi a deliberat îndelung pentru acordarea premiilor. Care este decizia juriului, aflăm de la preşedintele acestuia – Martin Motolan : „Am încercat să fim cât se poate de obiectivi, lăsând la o parte faptul că nu putem face o delimitare stricto-senso, am făcut-o pentru a satisface toţi producătorii, am făcut un fel de jurizare fără premii, cu diplome şi plachete pentru toţi participanţii. Calitatea răchiei din acest an a fost mult peste cea din alte festivaluri… Vreau să vă spun că am văzut concurenţe intercomunale! Am văzut multă promovare în rândul producătorilor, în expunerea produselor, în prezentarea standurilor, diversificare… am rămas plăcut surprins! Ediţia din acest a festivalului este o reuşită din toate punctele de vedere”!

Manifestarea a fost organizată de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, cu sprijinul Primăriei oraşului Băile Herculane şi Asociaţiei PRO TURISM HERCULANE, iar RADIO REŞIŢA a fost partener-media. Ediţia de anul viitor se va desfăşura tot în staţiunea Băile Herculane, organizatorii dorind să extindă participarea producătorilor la nivel interjudeţean!

 

Paul Sever Smadu şi Daiana Roşca

Schimbări importante din această lună! Cine mai este asigurat fără plată şi cine trebuie să achite CASS
Actualitate luni, 4 august 2025, 15:50

Schimbări importante din această lună! Cine mai este asigurat fără plată şi cine trebuie să achite CASS

Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din Caraş-Severin, Ionuţ Popovici informează cetăţenii că din această lună a intrat...

Schimbări importante din această lună! Cine mai este asigurat fără plată şi cine trebuie să achite CASS
Salvamontiștii din Caraș-Severin: Profesioniști de top, cu resurse limitate
Actualitate luni, 4 august 2025, 15:30

Salvamontiștii din Caraș-Severin: Profesioniști de top, cu resurse limitate

Salvamontiștii din Caraș-Severin sunt profesioniști de top, cu resurse limitate. Angajaţii sunt puţini, salariile sunt cele mai mici din ţară...

Salvamontiștii din Caraș-Severin: Profesioniști de top, cu resurse limitate
Cod galben de instabilitate atmosferică și ploi torențiale
Actualitate luni, 4 august 2025, 13:57

Cod galben de instabilitate atmosferică și ploi torențiale

Administrația Națională de Meteorologie a emis două atenționări meteorologice de tip COD GALBEN, valabile în intervalul 4 august, ora 12:00...

Cod galben de instabilitate atmosferică și ploi torențiale
Bacalaureat 2025, sesiunea a doua: Calendar complet al probelor de competențe și scrise
Actualitate luni, 4 august 2025, 07:49

Bacalaureat 2025, sesiunea a doua: Calendar complet al probelor de competențe și scrise

Sesiunea a doua a examenului național de Bacalaureat 2025 începe luni, 4 august, cu probele de evaluare a competențelor, conform calendarului...

Bacalaureat 2025, sesiunea a doua: Calendar complet al probelor de competențe și scrise
Actualitate duminică, 3 august 2025, 18:00

Moldova Nouă: Încep lucrările la o creșă modernă finanțată prin PNRR

La Moldova Nouă a început construcția unei creșe moderne, cu 70 de locuri, finanțată prin PNRR. Proiectul are o valoare de peste 16 milioane de...

Moldova Nouă: Încep lucrările la o creșă modernă finanțată prin PNRR
Actualitate duminică, 3 august 2025, 17:13

Ziua Timișoarei 2025: Concerte, tradiții și spectacol acvatic – Peste 45.000 de participanți au sărbătorit în trei zile de evenimente

Timișoara a celebrat 106 ani de la instaurarea administrației românești printr-o ediție spectaculoasă a Zilei Municipiului, organizată între...

Ziua Timișoarei 2025: Concerte, tradiții și spectacol acvatic – Peste 45.000 de participanți au sărbătorit în trei zile de evenimente
Actualitate duminică, 3 august 2025, 12:39

Ploi şi vijelii, de duminică seară, în mai multe regiuni din vestul ţării

Meteorologii anunţă caniculă duminică în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, iar de duminică seară până luni dimineaţă sunt...

Ploi şi vijelii, de duminică seară, în mai multe regiuni din vestul ţării
Actualitate duminică, 3 august 2025, 12:22

Reşiţa îşi reclădeşte identitatea în jurul ultimului furnal: două proiecte care unesc trecutul industrial cu viitorul comunităţii

Reşiţa îşi reclădeşte identitatea în jurul ultimului furnal prin două proiecte care unesc trecutul industrial cu viitorul comunităţii....

Reşiţa îşi reclădeşte identitatea în jurul ultimului furnal: două proiecte care unesc trecutul industrial cu viitorul comunităţii