Dezvoltarea zonei turistice Semenic la „mâna” Consiliului Judeţean Caraş-Severin?

Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin Romeo Dunca a propus în cadrul şedinţei ordinare de luni, 30 septembrie, un proiect de hotărâre privind mandatarea ordonatorului principal de credite în vederea efectuării unui studiu de piaţă care să reflecte bonitatea Consiliului Judeţean Caraş-Severin pentru contractarea unei finanţări rambursabile interne/externe în valoare de 55.000.000 lei, adică aproximativ 11 milioane de euro pentru dezvoltarea zonei turistice Semenic.

Articol editat de Daiana Rosca, 30 septembrie 2024, 17:56

Pentru realizarea proiectului de dezvoltare a zonei turistice Semenic, pe lângă finanţarea de la bugetul de stat, diferenţa de 30 % trebuie să reprezinte o contribuţie proprie facută de partenerii asociaţi în proiect: primăria Văliug, primăria Reşiţa şi Consiliul Judetean.

Cum primăria Reşiţa nu mai poate accesa alte credite din cauza gradului de îndatorare ridicat, salvarea ar putea veni de la Consiliul Judeţean, partenerul care va putea accesa un astfel de credit, susţine preşedintele forului judeţean, Romeo Dunca:

„Nu există o altă șansă pentru acest proiect să se facă decât identificarea celor 11 milioane de euro care lipsesc din finanțarea necesară și cineva să-i aducă ca și cheltuieli neeligibile.

Nu putem aștepta să-i primim de la Guvern, să-i primim din fonduri europene pentru că a finanța sută la sută cu bani guvernamentali sau europeni care nu mai trebuie înapoiați nu se poate întâmpla pentru că intervine legea Concurenței Europene, aşa că nu se poate și în consecință aceste 55 de milioane de lei necesare față de cele 30 de milioane pe care Guvernul i-a pus la dispoziție și asta este o mare realizare. Aşa că îi mulțumim ministrului PSD și celor care au făcut posibilă această realizare dar cele 11 milioane de euro trebuie aduse.

Primăria Reşiţa nu se poate împrumuta pentru că aceasta are zeci de proiecte care au fost făcute toate cu contribuții foarte mari din fondurile proprii pe de o parte, iar primăria nu are bani într-un timp suficient de scurt ca să poată să dea șansa acestui proiect.

Este o miză foarte mare pentru care noi în primul rând, ca județ ar trebui să ne gândim. Administrația PNL din ultimii patru ani a redus gradul de îndatorare de la 49% atât cât era în 2020 la aproximativ 3% astăzi. Deci noi, astăzi, putem să luăm acest credit, vrem să luăm, vom lucra la asta, în aceste trei săptămâni cât mai rămân până la final de mandat. O să vin cu o propunere dacă vom lua acești bani și îi vom da acolo, e clar că vor veni cele 30 de milioane.

Dar, dacă ar fi să mă gândesc pe persoană fizică ar trebui să mă opun acestui proiect pentru că lovește direct în investiția pe care am facut-o eu pe Muntele Mic, dar eu sunt astăzi aici reprezentantul Consiliului Județean și al cetățenilor și al dezvoltării întregii zone turistice din Caraş-Severin. Și știu că dacă nu vom lua acești bani pentru proiectul turistic, Reșița nu va avea cum, sau mă rog va trebui să găsească Nelu o soluție pe care eu astăzi nu o văd. În plus, există riscul ca acești bani să nu vină aici și dacă acești bani nu vin aici, județul va fi mai sărac și nimeni nu va mai face ce a făcut Nelu.

Dacă antamăm acest credit, Nelu ar putea să se apuce de lucru deja. Licitația este făcută, constructorul este găsit există doar clauza aceasta suspensivă, n-a existat finanțare.

Parte din finanțare există, în momentul în care avem un proiect de contract și un aviz putem să-i dăm drumul, deci în aprilie anul viitor se poate începe lucru, asta înseamnă că la finalul anului viitor s-ar putea să se folosească anumite facilități deci s-ar putea să fie chiar gondola montată, s-ar putea să se facă multe lucruri da oricum dacă nu în 2026 ar trebui să fie totul gata și ar începe să apară construcții private, investitori privați care să vină și să aducă alte zeci şi chiar sute de milioane în zonă, sau nu facem, blocăm totul şi arătăm că Dunca nu știe! Dunca știe foarte bine, Dunca face!”

Consilierul PSD Ioan Crina îi cere preşedintelui Romeo Dunca un plan detaliat. Acesta vrea asigurări, că forul judeţean va putea plăti fără probleme acest credit:

„E în fișa postului cine vă oprește să căutați și să ne prezentați o finanțare! Așa cum am spus și data trecută nu ne opunem proiectului și nu ne-am opus niciodată. Să fie foarte clar asta!

Şi văd că persistăm în proiecte de hotărâre, așa nu știu… în scop electoral sau nici nu știu cum să le mai spun. E clar că toți ne dorim domeniul ăsta. Data trecută am votat împotrivă fiindcă aţi vrut un mandat în alb, ca noi să vă împuternicim și să faceți cam ce vreţi, de data asta veniți cu un proiect de hotărâre care din punctul meu de vedere este în fișa postului.

Deci într-o lună de zile dacă intenția era clară și de bună cuviință dumneavoastră trebuie să veniți aici la noi să ne spuneți, uite domnule gradul de îndatorare este 5%, am discutat cu 10 bănci dintre care 3 ar fi de acord să ne finanțeze în condițiile astea și noi putem garanta cu asta și toată lumea dacă era un proiect fezabil nu cred că se opunea cineva și îl votam, dar așa cum am spus și spun de mult timp sunt niște chestii pompieristice aruncate pe piață, noi nu putem lua un credit ca să dăm pe un proiect care este al altcuiva.

Lucrurile trebuie demarate înainte, găsită forma asociativă, regulamentul de funcționare adică atunci când te duci la o bancă sau la cineva care îți dă bani trebuie să justifici asta, adică să-i arăți că da, pot să susțin creditul ăsta nu să împovărez un județ!

Nu vreau să se înțeleagă că noi ne opunem, nu ne opunem deloc. Deci eu vă spun acum, deși este în fișa postului eu vă votez, vreau să văd dacă în două săptămâni de zile sau trei săptămâni cât mai aveți veniți aici cu o propunere și dacă veniți înseamnă că ați făcut-o corect dacă nu, ați făcut-o clar pompieristic pentru o chestie electorală.”

Prin acest proiect se doreşte transformarea zonei montana Semenic-Crivaia într-o veritabilă statiune de schi. Investiţia va cuprinde trei noi pârtii, o instalaţie pentru zăpadă artificială, o telegondolă, un parc tematic şi alte obiective importante. Valoarea totală a proiectului este 42 de milioane de euro.