Zimbrii fac prăpăd pe terenurile agricole ale fermierilor din Armeniş.
Agricultorii spun că pentru al doilea an consecutiv animalele din rezervaţia de la poalele munţilor Ţarcu din judeţul Caraş-Severin le distrug recolta. Localnicii au apelat la primărie şi poliţie, însă autorităţile ridică neputincioşi din umeri atunci când oamenii se plâng că cele mai mari ierbivore din Europa le distrug culturile în care au investit bani mulţi şi trudă pe măsură.
Cert este că şi reporterii Radio Reşiţa au încercat să contacteze primarul comunei Armeniş, care însă foarte ocupat cu alte binecuvântate treburi gospodăreşti nu a dat curs solicitării unui răspuns pentru a aplana neliniştea care îi încearcă pe oamenii din zonă.
Contactaţi telefonic, reprezentanţii WWF România spun că vor amenaja un gard electric, din fonduri proprii, în jurul perimetrului destinat rezervaţiei pentru a stopa migrarea animalelor.
Urmare sesizărilor localnicilor care au sălaşe şi terenuri în zona Plopu ne-am adresat WWF România, asociaţia responsabilă la nivel naţional cu resălbăticirea acestei specii şi în zona Banatului. De la managerul de proiect, Adrian Hăgătiş am aflat care au fost măsurile imediate ce au fost luate în zonă:
„Imediat după ce s-au produs acele pagube am hotărât împreună cu primarul comunei Armeniş să ne întâlnim cu localnicii şi să găsim o soluţie pentru că zimbri nu sunt ai WWF-ului sau ai primăriei comunei Armeniş ci sunt animale sălbatice libere care aparţin statului şi gestionate de asociaţiile de vânătoare, însă avem totuşi o responsabilitate faţă de localnici prin faptul că am iniţiat acest proiect şi intenţionăm să continuăm, fapt pentru care nu dorim să creăm o situaţie conflictuală pe termen lung. Drept urmare am şi luat măsuri destul de rapid, colegii noştri, rangerii, s-au apucat să instaleze garduri electrice în jurul acestor culturi. Este o măsură de prevenţie pe termen lung pentru a evita astfel de situaţii pe viitor. Am ales să punem garduri electrice pentru că sunt mai eficiente decât cele din lemn, cele clasice. Măsura este una imediată pe care am putut-o lua şi sper să fie şi una eficientă.”
Reprezentanţii Direcţiei silvice Caraş-Severin spun că în baza legii oamenii ar trebui despăgubiţi de stat, prin sume consistente, însă toate acestea se obţin tot pe cheltuiala acestora prin instanţele de judecată şi doar în baza actelor doveditoare a terenurilor pe care ei susţin că le au în administrare.
Zimbrul (Bison Bonasus)
Zimbrul (Bison bonasus) este o specie de bizon care se găsește în Europa. Animalul a fost descris prima dată în literatura științifică de Carl Linné în 1758. În 1996 a fost clasificat ca specie în pericol.
Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Un zimbru are o lungime de 2,9 – 3 metri și o înălțime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. Este mai înalt, dar mai puțin masiv decât ruda sa apropiată bizonul american. De asemenea are păr mai scurt decât acesta.
Zimbrii sunt pe cale de dispariție. Aceştia trăiesc în păduri, având foarte puțini dușmani naturali; există doar câteva relatări din secolul al XIX-lea încoace despre atacuri din partea lupilor și urșilor. Zimbrul este ierbivor.
Zimbrii trăiesc 28 de ani în captivitate, dar în sălbăticie trăiesc mai puțin. Pot avea pui la vârste între 4 și 20 de ani la femele și între 6 și 12 ani la masculi. Teritoriul zimbrilor poate ocupa și 200 kmp, iar unele turme preferă pajiștile și poienile din pădure.
În România, zimbrii pot fi admirați în Rezervația Dragoș-Vodă de la Vânători Neamț, în Rezervația Neagră de la Bucșani, Dâmbovița (cea mai mare rezervație din România ca număr de exemplare), în rezervația Valea zimbrilor din Vama Buzăului, Brașov, la Hațeg – Slivuț, la Grădina Zoologică din Târgoviște și, un singur exemplar, la Grădina Zoologică din București. Zimbrii au fost re-introduși în România în anul 1958, când primele două exemplare de animale au fost aduse din Polonia și ținute într-o rezervație din Hațeg. Ideea zimbrilor în libertate, pe teritoriul României, s-a născut abia în 1999, printr-un program susținut de Banca Mondială și Uniunea Europeană.
În 2003 au fost aduși 15 zimbri din vestul Europei, pentru care a fost amenajat un țarc cu o suprafață de 180 de hectare. În acest loc, zimbrii trăiesc în semi-libertate.
În data de 21 martie 2012 au fost eliberați 5 zimbri din Parcul Național Dragoș Vodă, ei sunt monitorizați în permanență.
În data de 17 mai 2014 au fost reintroduși 17 zimbri în Munții Țarcu, iar în 12 iunie 2015 au fost reintroduse încă 14 exemplare. Chiar dacă sunt asemănători ca aspect, zimbrii nu sunt aceeași specie cu bourii, simbolul Moldovei.
În prezent turma de zimbri de la Armeniş numără 30 de exemplare, dintre care 28 de adulţi şi doi pui.
(Hardy Cvoica)
Sursa foto: turism.ro
