Biserica Ortodoxă Sârbă prăznuieşte Ajunul Crăciunului, după Calendarul Iulian. Sârbii şi alte minorităţi din Banat, precum ruşii, ucrainenii, armenii, rutenii se află la începutul sărbătorilor prilejuite de Naşterea Domnului şi Anul Nou. Sârbii, ca şi celelalte minorităţi, au obiceiuri specifice.
“Ceea ce mă bucură este faptul că şi în ziua de azi, tradiţia sărbătoririi Crăciunului se păstrează cu sfinţenie în familiile sârbeşti din România. Un obicei legat de această sărbătoare este aprinderea Badniakului – simbol al stejarului – în Ajun de Crăciun, care simbolizează purificarea prin foc, bucurie, fericire şi un nou început. Se pregătesc şi bucatele specifice, cea mai importantă fiind ceşniţa, plăcinta care aduce noroc”, spune preşedintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cristici:
Ceşniţa este o plăcintă făcută pentru întreaga familie în care se pune un ban, iar după ce aceasta este împărţită, cel care găseşte banul în porţia sa este considerat cel mai norocos. Moneda respectivă se aşează apoi la icoana casei.De Crăciun nu lipsesc colindătorii care vestesc Naşterea Domnului. Prima persoană care întră în casă trebuie să fie de sex masculin. O altă tradiţie în unele case sârbeşti din Banat, mai ales din Clisura Dunării, spune că întreaga casă trebuie transformată în peştera unde a fost născut Mântuitorul Iisus Hristos. Astfel că sârbii obişnuiesc să împrăştie paie pe jos în casă care aduc noroc şi protejează familia, iar masa se ia în mijlocul casei, pe jos.
Peste 18 mii de etnici sârbi sunt în România, din Clisura Dunării, până în Banatul de Mureş, în judeţele Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.
Crăciun Fericit!
