PNRR România – Comisia Europeană validează varianta finală

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 22 octombrie 2025 varianta finală a PNRR pentru România, în valoare de 21,41 miliarde de euro.

Articol editat de Oana Nicolae, 22 octombrie 2025, 21:01

Anunţul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. Decizia marchează finalizarea unei etape esențiale în procesul de revizuire a planului și deschide drumul către implementarea finală până în 2026.

Valoarea finală a PNRR și structura fondurilor

Potrivit ministrului, noua valoare totală a PNRR este de 21,41 miliarde de euro, structurată astfel:

• 13,57 miliarde de euro – granturi nerambursabile;
• 7,84 miliarde de euro – împrumuturi.

Pîslaru a subliniat că planul actual este „realist, sustenabil și orientat spre rezultate”, conceput pentru a fi implementat complet până la 31 august 2026.

Revizuirea PNRR – De la supracontractare la echilibru

Ministrul a explicat că procesul de renegociere a fost unul complex, de reconstrucție strategică, și nu doar tehnic.

„De la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate, multe proiecte întârziate, cu probleme la achiziții publice. Acum avem o versiune revizuită, realistă și fezabilă.”

Revizuirea a redus numărul de jaloane de la 518 la 390, pentru o implementare mai clară și monitorizare mai eficientă.

Priorități și investiții-cheie

Noua variantă a PNRR păstrează investițiile strategice, eliminând proiectele cu risc major. Printre cele mai importante ajustări:

• Mutarea a 26 de investiții din împrumuturi în granturi (valoare totală: 5,7 miliarde euro);
• Finanțare suplimentară de 254 milioane euro pentru trei investiții prioritare;
• Introducerea unor proiecte noi: capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne, investiții în tranziția energetică (350 milioane euro suplimentar).
  De asemenea, autostrada A7 (2,17 miliarde euro) a fost trecută integral pe granturi.

Domenii păstrate în plan

Pîslaru a subliniat că au fost menținute investițiile esențiale:

• opt spitale regionale și 1.200 de ambulanțe,
• programul „Valul renovării”, cu o alocare de 1,39 miliarde euro,
• proiectele de digitalizare, automatizarea administrației și cloud guvernamental.

Reformele fiscale și eficiența administrației

Pe zona fiscală, ministerul a negociat reformularea jaloanelor, incluzând reorganizarea ANAF, pentru a crea o administrație mai eficientă și pentru a crește veniturile bugetare.

Etapele următoare – cererile de plată

România a depus până acum trei cereri de plată, iar a patra urmează să fie discutată la Bruxelles.

„După această cerere IV, mai avem încă două – cererea 5 și cererea 6 – până la sfârșitul perioadei de implementare, 31 august 2026”, a precizat Pîslaru.

Până în prezent, România a încasat 10,72 miliarde de euro, adică aproximativ jumătate din alocarea totală.

Impact economic și perspectivă

Potrivit ministrului, prin fondurile din PNRR și politica de coeziune, România va avea la dispoziție aproximativ 15 miliarde de euro în următoarele 12 luni – bani care pot susține economia și reduce presiunea pe bugetul de stat.

„Nu se pune problema unei crize economice, pentru că acești bani sunt imediat disponibili și pot fi absorbiți rapid în economie”, a declarat Pîslaru.

Concluzie – Un PNRR realist, cu accent pe rezultate

Aprobarea finală de către Comisia Europeană confirmă faptul că România are acum un plan coerent, realist și bazat pe rezultate. Succesul implementării va depinde însă de ritmul reformelor, de capacitatea administrativă și de respectarea termenelor asumate.

„România merge mai departe cu un PNRR realist, construit pe rezultate și investiții concrete, care protejează bugetul de stat și contribuie fundamental la dezvoltarea țării”, a încheiat Dragoș Pîslaru.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News