Acordul comercial UE–Mercosur, aprobat de o majoritate a statelor membre. Ce impact are asupra agriculturii românești și cine este cu adevărat afectat
O majoritate calificată a statelor membre ale Uniunii Europene a aprobat, vineri, 9 ianuarie 2026, Acordul de liber schimb UE–Mercosur, potrivit informațiilor publicate de Politico. Decizia redeschide dezbaterea privind efectele acestui acord asupra agriculturii europene și, în mod special, asupra fermierilor din România.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 12 ianuarie 2026, 19:15 / actualizat: 12 ianuarie 2026, 21:01
Conform sursei citate, Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotriva acordului, Belgia s-a abținut, iar Italia a amânat luarea unei decizii. România a votat în favoarea Acordului UE–Mercosur, deși ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a precizat că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei și că a solicitat garanții suplimentare pentru fermierii români.
Micii producători români nu sunt vizați direct de Acordul Mercosur
Pentru a înțelege cine va fi cu adevărat afectat de acest acord comercial, am solicitat punctul de vedere al Ramonei Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis. Aceasta subliniază că micii producători și țăranii care vând local nu sunt amenințați direct de Mercosur.
„Micii producători din România nu exportă carne de vită pe piața globală, nu concurează cu soia braziliană și nu vând cereale pe bursele internaționale. Piața lor este locală sau regională. Problemele reale vin din România: accesul inegal la subvenții, birocrația excesivă, normele sanitar-veterinare gândite pentru industria mare, privatizarea piețelor țărănești și dominația supermarketurilor”, a explicat Ramona Duminicioiu pentru Radio Reşiţa.
Potrivit acesteia, presiunea asupra prețurilor există, însă nu în modul simplist invocat în dezbaterea publică. Vulnerabilitatea apare atunci când micii producători sunt forțați să vândă prin aceleași canale ca agricultura industrială – supermarketuri, intermediari sau piețe engros.
Fermierii industriali, cei mai expuși efectelor Acordului UE–Mercosur
Președinta Eco Ruralis atrage atenția că adevărații afectați vor fi fermierii industriali, cei care exploatează mii de hectare și produc materie primă pentru export, în special porumb, grâu și oleaginoase.
„Acordul penalizează modelul de ‘grânar al Europei’, bazat pe exportul de materie primă neprocesată. Europa intră în competiție directă cu America Latină, care produce adesea mai ieftin. Problema nu este acordul în sine, ci un model agricol greșit, bazat pe cantitate, nu pe valoare adăugată”, a mai precizat Ramona Duminicioiu.
În schimb, acordul favorizează exportul de produse procesate europene – brânzeturi, utilaje agricole, tractoare și tehnologie – către America Latină, în timp ce importurile vor consta în principal din materie primă.
Apicultura europeană, una dintre ramurile vulnerabile
O poziție critică vine din partea sectorului apicol. Ida Șuța, vicepreședinta Asociațiilor Crescătorilor de Albine din Caraș-Severin și Timiș, avertizează că apicultura europeană riscă să nu supraviețuiască în contextul acestui acord.
„Apicultorii europeni cer un control strict al trasabilității mierii, analize moderne pentru reziduuri și verificarea autenticității mierii importate. Aceste controale trebuie făcute înainte ca mierea să ajungă pe piața europeană”, a declarat Ida Șuța.
Reprezentanții Asociației Crescătorilor de Albine din România și ai Asociației Europene a Apicultorilor (EPA) au transmis, pe 9 ianuarie, o solicitare oficială către Comisia Europeană, cerând măsuri clare de protecție pentru apicultori.
România, între oportunități și lipsa politicilor coerente
Rămâne deschisă întrebarea dacă România dispune de suficiente laboratoare și infrastructură pentru a controla importurile de miere și alte produse agroalimentare. Răspunsurile sunt așteptate de la Ministerul Sănătății, Guvernul României și autoritățile europene.
Specialiștii subliniază că Acordul UE–Mercosur nu poate fi transformat într-un țap ispășitor, în lipsa unor politici publice coerente la nivel național. România are, însă, șansa de a-și dezvolta o agricultură sustenabilă, bazată pe procesare locală și lanțuri scurte de aprovizionare, valorificând potențialul milioanelor de mici producători.
Sursa foto: Revista Ferma
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro