Ziua Mondială a Refugiatului marcată astăzi și în Banat, la Timişoara

***

Un număr record de persoane dezrădăcinate a fost înregistrat pe parcursul ultimului an.

În spatele statisticilor se află însă milioane de femei, bărbati, copii, mame și tați care au pierdut tot ce aveau și speră fie să-și reclădească viața într-o țară nouă fie să se întoarcă acasă.  În complexitatea fenomenului migrației, există o distincție clară între migrant și refugiat.

Migrantul alege să plece din țara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forțat să-și părăsească țara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaților, statele au obligația să le ofere protecție împotriva returnării în țara de origine, acces efectiv și neîngrădit la procedura de azil, precum și o serie de forme de asistență (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaționale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, țara noastră a început construirea treptată a unui sistem național de azil, în concordanță cu obligațiile asumate la nivelul comunității internaționale.

Conform datelor statistice, din anul 1991 până în prezent, în România, un număr de 24.137 persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecție, cei mai mulți fiind din state precum Irak, Somalia, Afganistan, Bangladesh, Pakistan si Siria. Dintre acestia un număr de 4.343 au obținut o formă de protecție internațională.

Începând cu ianuarie 2013 si până în prezent, cele mai multe solicitări de azil au fost depuse de către cetățenii sirieni — 1.279, dintre care 1.056 au obținut o formă de protecție.

În acest an, Ziua Mondială a Refugiatului este celebrată în România și în lume prin derularea campaniei UNHCR „Poveştile refugiaţilor”, povești ale suferinței, curajului, și speranței evocate de jurnalişti, Ambasadori ai Bunăvoinței, lucrători umanitari și refugiații înșisi. Fiecare poveste merită citită iar publicul este invitat să susțină cauza familiilor forțate să se refugieze, făcând cunoscută povestea lor.
De asemenea, pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări organizează o serie de activități menite să promoveze cunoașterea și respectarea diversității culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum și a valorilor democratice, manifestări la care vor participa persoane refugiate aflate pe teritoriul României.

Astfel, în cele șapte Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din: Arad, Timișoara, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare, Giurgiu și București, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, se organizează evenimente, precum:
• competiții sportive între echipe compuse din refugiați și personalul centrelor de cazare;
• expoziție de fotografie și pictură tematică privind aspecte din viața persoanelor refugiate din țara de origine, realizate de refugiați;
• excursii și drumeții cu multiple valențe de cunoaștere și informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradițiile și obiceiurile românești;
• participarea refugiaților la diverse activități sprijinite de către organizațiile neguvernamentale.

(Hardy Cvoica)

Articol editat de Mirabela Afronie, 20 iunie 2014, 17:12

Anual la 20 iunie, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Inspectoratul General pentru Imigrări marchează Ziua Mondială a Refugiatului, celebrând curajul şi rezistenţa a milioane de persoane forțate să-și abandoneze casele din cauza războaielor si abuzurilor asupra drepturilor omului.

În prezent, în Centrul de tranzit în regim de urgenţă din Timişoara, sunt găzduiţi peste 80 de persoane provenite în special din Irak şi Somalia. În acest centru refugiaţii rămân pentru o perioadă de 6 luni, timp în care le sunt întocmite documentele medicale şi sunt integraţi cultural pentru ţările de relocare, stabilite anterior.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Refugiatului, în judeţul Timiş s-au intreprins o serie de acţiuni menite să marcheze acest eveniment şi să antreneze refugiaţii într-o cauză comună. Astfel ieri, la una din grădiniţele din municipiul de pe Bega, copiii din Centru au fost primiţi într-o comunitate de preşcolari români, participând alături de aceştia la o serbare cu premii, apoi în comuna Sânandrei, Primăria şi Consiliul Local au invitat grupurile de migranţi la un program organizat în cinstea acestora în mijlocul comunităţii ortodoxe din localitate, unde a avut loc o seară cu meniuri specifice şi un amplu program folcloric încununat de o horă a Unirii între minorităţile prezente. De-asemenea a fost organizată şi o proiecţie de film în campusul unde refugiaţii locuiesc, iar astăzi aceştia au beneficiat de o excursie organizată pe traseul:  Lipova – Băile Lipova – Cetatea Şoimoş şi Arad, a precizat pentru Radio România Reşiţa, Mariana Petersel – preşedintele Asociaţiei „Generaţie Tânără”, partener de implementare al proiectului de tranzit în regim de urgenţă la Centrul pentru refugiaţi din Timişoara.

România a fost primul Centru de relocare din lume, actualmente există unul şi în Slovacia şi urmează să se deschidă şi altele pentru ca să se dezafecteze campusurile foarte mari din zonele de conflict armat, a mai spus Mariana Petersel.

Ziua Mondială a Refugiatului a început să fie oficiată, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite a Rezoluției 55/76, din 4 decembrie 2000.

Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica a aflat mai multe amănunte. Află aici care sunt acestea!

***

Un număr record de persoane dezrădăcinate a fost înregistrat pe parcursul ultimului an.

În spatele statisticilor se află însă milioane de femei, bărbati, copii, mame și tați care au pierdut tot ce aveau și speră fie să-și reclădească viața într-o țară nouă fie să se întoarcă acasă.  În complexitatea fenomenului migrației, există o distincție clară între migrant și refugiat.

Migrantul alege să plece din țara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forțat să-și părăsească țara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaților, statele au obligația să le ofere protecție împotriva returnării în țara de origine, acces efectiv și neîngrădit la procedura de azil, precum și o serie de forme de asistență (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaționale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, țara noastră a început construirea treptată a unui sistem național de azil, în concordanță cu obligațiile asumate la nivelul comunității internaționale.

Conform datelor statistice, din anul 1991 până în prezent, în România, un număr de 24.137 persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecție, cei mai mulți fiind din state precum Irak, Somalia, Afganistan, Bangladesh, Pakistan si Siria. Dintre acestia un număr de 4.343 au obținut o formă de protecție internațională.

Începând cu ianuarie 2013 si până în prezent, cele mai multe solicitări de azil au fost depuse de către cetățenii sirieni — 1.279, dintre care 1.056 au obținut o formă de protecție.

În acest an, Ziua Mondială a Refugiatului este celebrată în România și în lume prin derularea campaniei UNHCR „Poveştile refugiaţilor”, povești ale suferinței, curajului, și speranței evocate de jurnalişti, Ambasadori ai Bunăvoinței, lucrători umanitari și refugiații înșisi. Fiecare poveste merită citită iar publicul este invitat să susțină cauza familiilor forțate să se refugieze, făcând cunoscută povestea lor.
De asemenea, pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări organizează o serie de activități menite să promoveze cunoașterea și respectarea diversității culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum și a valorilor democratice, manifestări la care vor participa persoane refugiate aflate pe teritoriul României.

Astfel, în cele șapte Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din: Arad, Timișoara, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare, Giurgiu și București, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, se organizează evenimente, precum:
• competiții sportive între echipe compuse din refugiați și personalul centrelor de cazare;
• expoziție de fotografie și pictură tematică privind aspecte din viața persoanelor refugiate din țara de origine, realizate de refugiați;
• excursii și drumeții cu multiple valențe de cunoaștere și informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradițiile și obiceiurile românești;
• participarea refugiaților la diverse activități sprijinite de către organizațiile neguvernamentale.

(Hardy Cvoica)