„De ce se droghează copiii noștri?” Răspunsurile psihologului Mihai Copăceanu la Gaudeamus Reșița

Mihai Copăceanu avertizează la Gaudeamus Reșița 2026 asupra consumului de droguri la adolescenți. Cauze, riscuri și sfaturi pentru părinți.

Articol editat de Adam Valentina, 7 noiembrie 2026, 16:57

Consumul de droguri în rândul adolescenților nu mai este o problemă exclusiv a marilor orașe. Substanțele interzise ajung tot mai ușor și în comunitățile rurale, iar curiozitatea, presiunea anturajului, problemele emoționale și lipsa alternativelor de petrecere a timpului liber pot favoriza consumul. Sunt câteva dintre avertismentele lansate de psihologul clinician Mihai Copăceanu, sâmbătă, 7 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România Reșița, în cadrul unei conferințe dedicate prevenirii consumului de droguri și altor forme de dependență.

Dezbaterea, moderată de managerul Radio România Reșița, Laura Sgaverdea, i-a adus în fața publicului pe psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină și specialist în adicții, și pe preotul dr. Laurențiu Georgescu, din Episcopia Caransebeșului.

Întâlnirea a abordat una dintre cele mai dificile întrebări cu care se confruntă familiile: de ce ajung copiii să consume droguri și, mai ales, ce pot face adulții pentru a preveni această situație?

Drogurile au ajuns și la sate. „Am crezut mult timp că acolo suntem mai feriți”

Una dintre cele mai îngrijorătoare observații formulate de Mihai Copăceanu privește extinderea accesului la droguri în mediul rural.

Specialistul a explicat că imaginea satului românesc, considerat odinioară un spațiu în care copiii erau mai protejați de tentațiile și pericolele marilor orașe, nu mai corespunde întotdeauna realității.

„Noi am crezut mult timp că la sat suntem mai feriți”, a spus psihologul, subliniind că schimbările sociale, depopularea și accesul facil la mediul digital au modificat profund viața comunităților rurale.

Acesta a relatat experiențele unor români plecați în străinătate, care au constatat, la întoarcerea în localitățile natale, că puteau procura droguri mai ușor decât în orașele în care locuiau în Italia sau Spania.

În opinia specialistului, problema este agravată de lipsa unor programe consistente de prevenție și a unor activități care să le ofere adolescenților alternative reale la consum.

În multe sate, intervențiile se limitează la prezentări ocazionale în școli, în timp ce oportunitățile de socializare, sport și dezvoltare personală sunt insuficiente.

De ce încep adolescenții să consume droguri? Motivele diferă de la 13 la 17 ani

În cadrul conferinței, Laura Sgaverdea a insistat asupra cauzelor care îi determină pe copii să experimenteze substanțe interzise, uneori de la vârste extrem de fragede.

Mihai Copăceanu a explicat că nu există un singur răspuns și că motivațiile se modifică odată cu vârsta adolescentului.

La 13 ani, consumul poate începe din curiozitate, din dorința de integrare într-un grup sau din nevoia de a experimenta senzații noi.

La 16–17 ani, motivele pot deveni mai complexe. Apar probleme personale, dificultăți emoționale, simptome depresive, dezamăgiri sentimentale sau încercarea de a face față stresului.

Psihologul a subliniat că există diferențe atât între fete și băieți, cât și între tipurile de substanțe consumate.

Unii adolescenți caută relaxare, alții energie sau o stare temporară de bine. Există și situații în care consumul începe ca o încercare de a ameliora anxietatea, insomnia sau alte dificultăți emoționale.

Specialistul a atras atenția asupra fenomenului de automedicație prin consum de substanțe, atunci când tinerii preferă sfatul unui prieten în locul ajutorului medical de specialitate.

În același timp, a avertizat asupra miturilor care circulă în rândul adolescenților, precum ideea că marijuana nu provoacă dependență sau că o substanță naturală este automat inofensivă.

„Ce fac copiii noștri la 14, 15 sau 16 ani?” Lipsa alternativelor, o problemă ignorată

Un alt subiect important al conferinței a fost responsabilitatea comunității în prevenirea consumului de droguri.

Mihai Copăceanu a observat că, deși există servicii pentru copiii mici și centre pentru persoanele vârstnice, adolescenții rămân adesea fără spații și activități adaptate nevoilor lor.

„Dar pentru 14 ani, 15 ani, 16 ani, ce fac copiii noștri? Unde îi ducem?”, a întrebat specialistul.

În opinia sa, autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale și instituțiile de educație ar trebui să investească mai mult în programe pentru adolescenți, inclusiv în mediul rural.

Discuția a evidențiat și dificultățile părinților care lucrează multe ore pe zi și nu dispun întotdeauna de resursele financiare sau de timpul necesar pentru a le organiza copiilor activități suplimentare.

Psihologul a insistat că părinții nu trebuie stigmatizați. Unele familii ajung în situații dramatice, iar eforturile de a sprijini un copil care consumă droguri pot presupune sacrificii profesionale și personale considerabile.

Părinții află ultimii că adolescentul consumă droguri

Unul dintre cele mai puternice mesaje ale conferinței a vizat dificultatea familiilor de a recunoaște primele semne ale consumului.

„În primul rând trebuie să știm că părinții află ultimii”, a avertizat Mihai Copăceanu.

Potrivit experienței sale clinice, prietenii adolescentului cunosc uneori situația cu mult înaintea familiei. În anumite cazuri, profesorii observă schimbări de comportament, fără ca suspiciunile să fie discutate sau investigate corespunzător.

Părinții pot interpreta izolarea, iritabilitatea, modificările de dispoziție sau schimbarea programului de somn drept manifestări obișnuite ale adolescenței.

Totuși, asemenea schimbări nu reprezintă, luate separat, dovezi ale consumului de droguri. Ele pot indica și alte dificultăți care necesită atenție și dialog.

Un alt aspect discutat a fost cunoașterea anturajului. Psihologul a recomandat părinților să fie interesați de prietenii copiilor, de locurile pe care aceștia le frecventează și de mediile în care își petrec timpul.

Supravegherea trebuie însă echilibrată cu respectarea nevoii adolescentului de autonomie și viață privată.

Familia poate proteja copilul, dar nu există garanții

Preotul Laurențiu Georgescu a adus în discuție importanța comunicării și a timpului petrecut împreună în familie.

Din experiența sa pastorală, acesta a remarcat că părinții pot ajunge să confunde îndeplinirea responsabilităților cotidiene cu o relație autentică, bazată pe încredere și disponibilitate emoțională.

A duce copilul la școală, a-i asigura cele necesare și a-i verifica programul nu înseamnă automat că adultul îi cunoaște preocupările și problemele.

La rândul său, Mihai Copăceanu a explicat că dialogul eficient presupune mai mult decât întrebările obișnuite despre școală.

Adolescenții au nevoie să fie ascultați, să le fie respectate emoțiile și să știe că pot vorbi despre dificultățile lor fără să fie imediat criticați sau judecați.

Psihologul a atras atenția că adulții tind uneori să minimalizeze suferințele copiilor, mai ales atunci când este vorba despre despărțiri sentimentale, respingere sau conflicte cu colegii.

O experiență care unui adult i se pare neimportantă poate produce adolescentului o suferință reală.

Totodată, specialistul a ținut să demonteze ideea că numai copiii proveniți din familii cu probleme ajung să consume droguri.

Există și adolescenți care beneficiază de familii unite, atente și implicate, dar care experimentează substanțe interzise sub influența anturajului sau a contextului social.

Cum poate învăța un adolescent să spună „nu” drogurilor?

O parte importantă a dezbaterii a fost dedicată presiunii de grup.

Mihai Copăceanu a descris situații în care un adolescent pleacă de acasă fără intenția de a consuma droguri, însă ajunge la o petrecere unde tentația, dorința de acceptare sau influența prietenilor îi modifică decizia.

În asemenea momente, informațiile primite la școală sau recomandările părinților pot să nu fie suficiente.

Specialistul consideră că prevenția trebuie să includă dezvoltarea capacității de a rezista presiunii sociale, gestionarea frustrării și învățarea unor comportamente concrete de evitare a situațiilor de risc.

Copiii au nevoie de exerciții practice, de încredere în propriile decizii și de adulți care să îi ajute să înțeleagă consecințele consumului.

De asemenea, integrarea școlară, relațiile de prietenie sănătoase și apartenența la comunități sportive, culturale sau religioase pot reprezenta factori de protecție.

Preotul Laurențiu Georgescu: dependențele nu se limitează la droguri și alcool

În intervenția sa, părintele Laurențiu Georgescu a abordat fenomenul adicțiilor și din perspectivă spirituală.

Acesta a atras atenția că societatea contemporană se confruntă cu numeroase comportamente care pot deveni problematice: utilizarea excesivă a internetului, consumul de pornografie, jocurile video sau cumpărăturile compulsive.

Preotul a subliniat importanța echilibrului, a autocunoașterii și a legăturilor autentice dintre oameni.

Un exemplu oferit în timpul conferinței a fost cel al propriei familii, unde utilizarea internetului este limitată, iar lectura și alte activități sunt încurajate.

Discuția a readus astfel în prim-plan rolul cărții și al educației, într-un context potrivit pentru Târgul Gaudeamus.

Prevenție, nu doar controale. O dezbatere despre siguranța în școli

Conferința a inclus și intervenții din public.

Una dintre propunerile discutate a vizat utilizarea câinilor special antrenați pentru detectarea drogurilor în unitățile de învățământ, pornind de la un exemplu prezentat de un participant.

Mihai Copăceanu a contestat eficiența formulei propuse și a subliniat că asemenea intervenții necesită o abordare specializată.

Schimbul de opinii a evidențiat necesitatea unei discuții mai ample despre măsurile de siguranță din școli și despre diferența dintre controlul consumului și prevenirea acestuia.

Mihai Copăceanu, autorul cărții „Drogurile. O carte obligatorie”

Psiholog clinician și doctor în medicină, Mihai Copăceanu este specializat în adicții și are peste 15 ani de experiență în lucrul cu persoane care se confruntă cu dependența de substanțe și de jocuri de noroc.

A studiat la Universitatea din Bologna, la Universitatea Oxford și la King’s College London, unde a absolvit un master în adicții.

Este lector universitar asociat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și autorul mai multor volume dedicate sănătății mintale și comportamentelor adictive.

În cadrul conferinței de la Gaudeamus Reșița a fost prezentată și cartea sa, „Drogurile. O carte obligatorie”, care analizează fenomenul consumului și motivele pentru care adolescenții ajung să experimenteze substanțe psihoactive.

Mesajul conferinței de la Gaudeamus Reșița: copiii au nevoie să fie ascultați înainte de a fi judecați

Dincolo de cifre, exemple și avertismente, dezbaterea de la Târgul Gaudeamus a adus în atenție un adevăr esențial: prevenirea consumului de droguri nu poate fi responsabilitatea exclusivă a familiei, a școlii sau a autorităților.

Este nevoie de colaborare, de acces la sprijin psihologic, de programe de prevenție și, mai ales, de relații bazate pe încredere.

Adolescenții trebuie să știe că pot cere ajutor fără teama de a fi umiliți sau respinși, iar părinții au nevoie, la rândul lor, de informații și sprijin.

Într-o societate în care drogurile au devenit accesibile inclusiv în comunitățile mici, protejarea copiilor începe cu dialogul, continuă prin educație și presupune intervenție de specialitate atunci când apar probleme.

Conferința a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie 2026, la Centrul Multifuncțional Reșița, în cadrul primei ediții a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România organizate în municipiu. Evenimentul a fost transmis live pe pagina de Facebook Radio România Reșița.