Ziua Mondială a Plămânilor marcată pe 25 septembrie. Profesorul Cristian Oance:”Fumatul nu este singurul pericol pentru sănătatea respiratorie”

Respirăm, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama, de aproximativ 20.000 de ori într-o singură zi. Cu toate acestea, sănătatea plămânilor ajunge să fie o prioritate pentru mulți oameni abia atunci când apar primele semne că ceva nu este în regulă: o tuse care nu mai trece, oboseală la eforturi obișnuite, respirație șuierătoare sau senzația că nu mai avem suficient aer. Pe 25 septembrie este marcată Ziua Mondială a Plămânilor, o zi dedicată conștientizării importanței sănătății pulmonare și prevenirii bolilor respiratorii. Tema din acest an, „A Lifetime of Lung Health”- „O viață cu plămâni sănătoși”, atrage atenția asupra unui principiu esențial: plămânii trebuie protejați pe tot parcursul vieții, nu doar atunci când apar simptome.

Articol editat de Daiana Rosca, 25 septembrie 2026, 16:08

În România, problema bolilor respiratorii este una importantă. Peste 2,3 milioane de români suferă de o boală respiratorie, iar aproximativ 10% din populația țării are o afecțiune pulmonară cronică. În acest context, prevenția, depistarea precoce și accesul la investigații medicale devin esențiale.

Plămânii ne avertizează, dar uneori prea târziu

Una dintre principalele dificultăți în cazul bolilor respiratorii este faptul că simptomele pot fi ignorate sau puse pe seama oboselii, a vârstei ori a unei perioade mai aglomerate. O tuse persistentă poate părea inițial banală. Lipsa de aer poate fi atribuită unei condiții fizice mai slabe, iar respirația șuierătoare poate fi trecută cu vederea. În realitate, astfel de manifestări pot reprezenta semnale care necesită evaluare medicală.

„Nu trebuie să așteptăm să nu mai putem respira pentru a ajunge la medic. O tuse care persistă, lipsa de aer la un efort pe care înainte îl făceam fără probleme, respirația șuierătoare sau infecțiile respiratorii repetate sunt semnale care trebuie investigate”, atrage atenția profesorul Cristian Oancea.

Diagnosticarea cât mai devreme a unei afecțiuni respiratorii poate face diferența în evoluția acesteia. O boală descoperită într-un stadiu incipient poate fi monitorizată și tratată mai eficient, iar intervențiile asupra factorilor de risc pot contribui la încetinirea evoluției sale.

„Cu cât descoperim mai devreme o boală, cu atât avem mai multe posibilități să îi încetinim evoluția și să o tratăm”, explică profesorul Cristian Oancea.

Fumatul, unul dintre cei mai importanți factori de risc

Atunci când vorbim despre sănătatea plămânilor, fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru apariția și agravarea bolilor respiratorii. Expunerea îndelungată la fumul de țigară afectează țesutul pulmonar și poate contribui la apariția unor afecțiuni cronice. Riscul nu trebuie însă privit izolat. Sănătatea aparatului respirator este influențată de o serie de factori care se pot acumula de-a lungul anilor.

Poluarea aerului, expunerile profesionale la praf, pulberi, fum sau substanțe chimice, dar și infecțiile respiratorii pot avea un rol important în afectarea plămânilor.

„Fumatul rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile respiratorii, dar nu este singurul. Poluarea, expunerile profesionale și infecțiile respiratorii se numără printre cauzele care duc la afectarea aparatului respirator”, spune profesorul Cristian Oancea.

Pentru anumite categorii de persoane, expunerea profesională poate fi deosebit de relevantă. Oamenii care lucrează ani la rând în medii cu praf, fum, substanțe chimice sau alte particule iritante trebuie să acorde o atenție suplimentară sănătății respiratorii și să respecte măsurile de protecție disponibile.

Spirometria, o investigație simplă care poate oferi informații importante

Unul dintre mesajele importante ale Zilei Mondiale a Plămânilor este că evaluarea funcției pulmonare nu trebuie făcută doar atunci când simptomele devin severe. Există investigații care pot ajuta la identificarea unor probleme respiratorii înainte ca acestea să afecteze semnificativ viața de zi cu zi. Printre acestea se numără spirometria, o investigație prin care poate fi evaluată funcția pulmonară.

„Avem investigații simple, de exemplu spirometria, care ne pot oferi informații importante despre funcția pulmonară”, afirmă profesorul Cristian Oancea.

Spirometria poate fi recomandată de medic în funcție de simptome, istoricul pacientului și factorii de risc. Rezultatele trebuie interpretate în context medical, iar atunci când există suspiciunea unei boli respiratorii pot fi necesare și alte investigații.

Mesajul este unul simplu: nu trebuie să așteptăm ca respirația să devină dificilă pentru a verifica dacă plămânii funcționează corect.

Tusea persistentă nu trebuie ignorată

Tusea este un mecanism natural de apărare al organismului și apare frecvent în cazul infecțiilor respiratorii. Atunci când însă persistă, revine frecvent sau este însoțită de alte simptome, ea trebuie evaluată. Același lucru este valabil pentru senzația de lipsă de aer. Dacă o persoană observă că nu mai poate urca scările, merge într-un ritm obișnuit sau face activități pe care anterior le realiza fără dificultate, modificarea nu ar trebui ignorată.

Respirația șuierătoare, infecțiile respiratorii repetate, scăderea toleranței la efort sau alte modificări persistente ale respirației sunt motive pentru o discuție cu medicul. Important este ca oamenii să observe schimbările și să nu le considere inevitabile.

Prevenția începe înainte de apariția bolii

Protejarea plămânilor nu înseamnă doar tratarea unei boli deja diagnosticate. Înseamnă și reducerea, pe cât posibil, a factorilor care pot afecta sănătatea respiratorie. Renunțarea la fumat, reducerea expunerii la fum și poluanți, utilizarea echipamentelor de protecție în mediile profesionale cu risc, respectarea recomandărilor medicale și evaluarea simptomelor persistente sunt elemente importante ale prevenției.

În același timp, prevenția trebuie să depășească nivelul individual. Campaniile de informare și programele de screening sau depistare precoce pot contribui la identificarea persoanelor aflate la risc. „În același timp, avem nevoie de programe de prevenție, de campanii de informare și de un acces mai ușor la investigații care pot identifica din timp o boală pulmonară”, subliniază profesorul Cristian Oancea.

O viață întreagă de grijă pentru plămâni

Tema „A Lifetime of Lung Health” transmite un mesaj care depășește cadrul unei singure zile dedicate sănătății respiratorii. Plămânii trebuie protejați începând din copilărie și pe tot parcursul vieții. Sănătatea respiratorie este influențată de mediul în care trăim, de obiceiurile pe care le avem, de condițiile în care muncim și de modul în care reacționăm atunci când apar simptome.

De aceea, Ziua Mondială a Plămânilor reprezintă și un moment de reflecție asupra modului în care privim prevenția. Nu este nevoie să așteptăm apariția unei probleme severe pentru a acorda atenție respirației.

O tuse care persistă, o oboseală neobișnuită la efort, senzația de lipsă de aer, respirația șuierătoare sau infecțiile respiratorii repetate pot fi semnale care merită investigate. Iar uneori, primul pas poate fi unul simplu: o vizită la medic și o evaluare a funcției pulmonare.

„Nu trebuie să așteptăm să nu mai putem respira pentru a ajunge la medic”, este mesajul profesorului Cristian Oancea.

Într-o lume în care respirăm de aproximativ 20.000 de ori pe zi, sănătatea plămânilor nu ar trebui să fie o preocupare doar atunci când apare o problemă. Ar trebui să fie o parte firească a grijii pentru propria sănătate, de-a lungul întregii vieți.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro