Alzheimer, diagnosticat tot mai devreme în Caraș-Severin. Neurologul Alexandrina Terfăloagă: „Am întâlnit cazuri și la pacienţi de 40 de ani”

Boala Alzheimer nu mai este privită exclusiv ca o afecțiune a vârstei înaintate. În Caraș-Severin, medicii atrag atenția asupra unor cazuri diagnosticate la persoane mult mai tinere, inclusiv în jurul vârstei de 40 de ani. De Ziua Internațională a Bolii Alzheimer, marcată în fiecare an pe 21 septembrie, mesajul specialiștilor este unul clar: recunoașterea simptomelor și prezentarea precoce la medic pot face diferența.

Articol editat de Daiana Rosca, 21 septembrie 2026, 15:00

În municipiul Reșița există inclusiv pacienți tineri diagnosticați cu boala Alzheimer, potrivit medicului neurolog Alexandrina Terfăloagă, vicepreședintele Colegiului Medicilor din Caraș-Severin. „Din păcate, uneori suntem nevoiți să punem diagnosticul și la pacienți mai tineri, uneori și 40-50 de ani”, a explicat medicul.

Specialistul spune că una dintre schimbările care îi îngrijorează pe medici este vârsta la care sunt identificate unele cazuri. „Alarmant pentru noi este faptul că vârsta de diagnostic este mult mai precoce față de anii anteriori, cum eram noi obișnuiți”, a declarat Alexandrina Terfăloagă.

Câți pacienți cu Alzheimer sunt în Caraș-Severin

Cele mai recente date locale menționate de Direcția de Sănătate Publică indică aproximativ 1.300 de pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer în județul Caraș-Severin. În acest context, Ziua Internațională a Bolii Alzheimer readuce în atenție nu doar problema diagnosticului, ci și nevoia unor servicii medicale și sociale adaptate pacienților și familiilor acestora. Una dintre principalele dificultăți este faptul că persoana care dezvoltă primele simptome nu conștientizează întotdeauna că există o problemă.

„Pacientul are tulburări de memorie, tulburări de comportament. Cel mai mult sunt alarmați cei din jur, aparținătorii”, spune medicul neurolog Alexandrina Terfăloagă. Potrivit acesteia, familia are adesea un rol decisiv în convingerea pacientului să accepte evaluarea medicală. „Aparținătorii îi conving să se adreseze consultului neurologic, consultului psihiatric și participarea la tratament”, a explicat Alexandrina Terfăloagă.

De ce este important diagnosticul precoce al bolii Alzheimer

Mesajul campaniei de conștientizare din acest an pune accent pe identificarea cât mai devreme a demenței: „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa, diagnosticul precoce al demenței face diferența.” Organizația Mondială a Sănătății arată că demența afectează memoria, alte funcții cognitive și comportamentul și poate interfera semnificativ cu activitățile cotidiene. În același timp, demența nu reprezintă o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

La nivel mondial, în 2021, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență, iar în fiecare an apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și reprezintă aproximativ 60-70% dintre cazuri.  Un diagnostic pus la timp poate permite evaluarea cauzelor tulburărilor cognitive, stabilirea unui plan terapeutic și de îngrijire și pregătirea familiei pentru evoluția bolii.

Cazurile diagnosticate înainte de 65 de ani sunt încadrate, în general, în categoria demenței cu debut precoce. Un diagnostic la 40-50 de ani este, prin urmare, posibil, dar nu reprezintă forma tipică a bolii. Este important însă ca apariția unor probleme de memorie la o persoană tânără să nu fie echivalată automat cu boala Alzheimer. Problemele de memorie sau de concentrare pot avea numeroase cauze, iar unele dintre ele pot fi tratabile. De aceea, evaluarea medicală este esențială.

Care sunt primele semne ale bolii Alzheimer?

Printre semnele care pot ridica suspiciunea unei tulburări cognitive se numără:

• pierderea repetată a memoriei pe termen scurt;

• uitarea unor informații recent aflate;

• pierderea obiectelor;

• dezorientarea în timp sau spațiu;

• dificultăți în organizarea activităților cotidiene;

• probleme în găsirea cuvintelor și exprimarea ideilor;

• dificultăți în realizarea unor sarcini care anterior erau obișnuite;

• modificări de comportament sau dispoziție;

• scăderea progresivă a autonomiei.

Un episod izolat de uitare nu înseamnă automat Alzheimer. Diferența importantă este dată de persistența și progresia simptomelor, precum și de impactul acestora asupra vieții de zi cu zi.

Când trebuie mers la neurolog?

Consultația medicală este recomandată atunci când problemele de memorie sau alte modificări cognitive devin persistente, se repetă sau încep să afecteze activitățile obișnuite. Este cu atât mai important ca familia să reacționeze atunci când observă schimbări pe care persoana în cauză nu le recunoaște. În multe situații, pacientul poate considera că uitările sunt normale sau poate evita discuția despre acestea. Tocmai de aceea, aparținătorii pot avea un rol important în accesarea serviciilor medicale.

Evaluarea poate presupune consult neurologic sau psihiatric și, în funcție de caz, investigații suplimentare și evaluări cognitive.

Alzheimer nu înseamnă doar pierderi de memorie

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care poate afecta mai multe domenii ale funcționării creierului. Pe măsură ce boala evoluează, problemele de memorie se pot asocia cu dificultăți de orientare, limbaj, planificare, comportament și realizarea activităților cotidiene. În stadiile avansate pot apărea dificultăți de mers, de menținere a poziției șezând și tulburări de înghițire. Impactul nu se limitează însă la pacient. Familia ajunge să preia o parte importantă din responsabilitatea îngrijirii, ceea ce poate genera presiune emoțională, fizică și financiară.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază că familiile și îngrijitorii oferă o mare parte din sprijinul necesar persoanelor cu demență, iar lipsa informării și stigmatizarea pot reprezenta bariere în obținerea diagnosticului și a îngrijirii.

„Ar trebui să avem centre” pentru pacienți și familii

Problema serviciilor de sprijin este una dintre preocupările medicilor din Caraș-Severin. Vicepreşedintele Colegiului Medicilor din Caraş-Severin, Alexandrina Terfăloagă atrage atenția că situația este cu atât mai dificilă atunci când pacientul nu are familie care să îl îngrijească.

„Eu cred că ar trebui să avem centre să putem sprijini acești membri ai familiilor, dar când pacienții nu au familii, situația este și mai dramatică”, a declarat medicul.

Nevoia nu este doar medicală. Pacienții cu demență pot avea nevoie, în funcție de stadiul bolii, de servicii sociale, consiliere, stimulare cognitivă, recuperare, terapie ocupațională, îngrijire la domiciliu sau servicii rezidențiale.

Ce putem face pentru a reduce riscul de declin cognitiv?

Un stil de viață sănătos poate contribui la menținerea sănătății creierului. Specialiștii recomandă: activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase, controlul tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului, renunțarea la fumat, limitarea sau evitarea consumului nociv de alcool, alimentație echilibrată, cu legume, cereale integrale, pește și grăsimi nesaturate, menținerea unei vieți sociale active, activități care stimulează memoria și gândirea, un program regulat de somn şi reducerea stresului.

OMS recomandă abordarea factorilor de risc pe parcursul întregii vieți, nu doar la vârste înaintate.

Ce trebuie să facă familia dacă observă semne de Alzheimer?

Primul pas nu este autodiagnosticarea, ci programarea unei evaluări medicale. Dacă un membru al familiei uită frecvent informații importante, se rătăcește, întâmpină dificultăți în realizarea unor activități obișnuite sau prezintă modificări inexplicabile de comportament, este recomandată discuția cu medicul.

Aparținătorul poate ajuta prin: observarea și notarea simptomelor, menționarea momentului în care acestea au apărut, descrierea frecvenței și evoluției lor, însoțirea pacientului la consultație şi sprijinirea pacientului în respectarea recomandărilor medicale. Este important ca discuția să fie purtată fără stigmatizare și fără a transforma fiecare episod de uitare într-o presupusă boală Alzheimer.

De ce este importantă Ziua Internațională a Bolii Alzheimer

Ziua de 21 septembrie este dedicată creșterii gradului de conștientizare asupra bolii Alzheimer și demenței. Septembrie este, de asemenea, marcat la nivel internațional drept Luna Mondială Alzheimer.  Scopul acestor campanii este de a reduce stigmatizarea, de a încuraja oamenii să recunoască semnele bolii și de a promova accesul la diagnostic și servicii de sprijin.

În cazul demenței, timpul contează. Un diagnostic precoce nu înseamnă doar stabilirea unui nume pentru boală, ci poate permite pacientului și familiei să discute din timp despre tratament, îngrijire, siguranță, autonomie și sprijin social, concluzionează medicul neurolog Alexandrina Terfăloagă.

2026 poster semne imbatranire Alzheimer – 2

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro