Drum lin în Lumină, Jolt Kerestely

Zsolt Kerestely, compozitor și dirijor, au, autorul unor șlagăre de neuitat ne-a părăsit astăzi 3 martie.

Articol editat de Anca Bălălău, 3 martie 2026, 20:22

Printre cele mai cunoscute piese ale sale sunt cele intitulate „Copacul” (interpretată de Aurelian Andreescu), „Lumea de dragoste” (interpretată de Angela Similea) și „Tăcutele iubiri” (Eva Kiss, 1987).

În anul 1985 participă la înregistrările albumului „Tainicul vârtej” al formației Florian din Transilvania. Pe 25 mai 2009 este sărbătorit la Sala Palatului în spectacolul O viață pentru muzică. O primă audiție in acel spectacol a fost „El te așteaptă” interpretată de Margareta Pâslaru.

Muzica sa ne rămâne, amintirea sa, de asemenea.

Pe site-ul său era astfel prezentat:

”Sigur că întotdeauna formula ideală de prezentare pentru acest Maestru va fi ”Copacul veșnic tanăr al muzicii ușoare românești”, am re-utilizat-o de curand la Festivalul internațional al romanței ”Crizantema de aur” de la Targoviște, unde Jolt Kerestely a fost președinte al juriului secțiunii de Creație. Dar pentru că bună parte din melodiile alăturate au fost gravate și pe albumele ce însoțesc cartea Oanei Georgescu dedicată compozitorului și intitulată ”O viață pentru cantec” (Editura ProUniversitaria), prefer să mă refer aici înainte de toate la lecția de viață pe care ne-a oferit-o întreaga sa existență acest om extraordinar, care și acum colindă Capitala pe bicicletă! Kerestely ar putea oricînd să publice el însuși o carte intitulată ”Cum să ajungi la 83 de ani, prin sport și alimentație sănătoasă”, pentru că a luat parte la zeci de curse de alergări (nu degeaba casa sa este lipită de stadionul Dinamo, în fiecare dimineața la ora 7 este în bazin, înoată timp de o oră, după o repriză serioasă de gimnastică!).

Cat despre alimentație, nu numai că este un bucătar desăvîrșit (salata sa orientală sau cea cu avocado e neîntrecută), dar poți afla de la el tot ce vrei despre toate ”ierburile comestibile”, cum le spun eu (așa am descoperit, de pildă, leurda), cată lămaie să îngurgitezi zilnic sau de ce trebuie neapărat, dar neapărat să mănanci măslinele cu samburi cu tot. Credeți că toate astea nu au legătură cu muzica? Ar mai fi el în forma incredibilă de azi, care face ca pe 1 ianuarie, orice s-ar întîmpla, să-l găsim în fața pianului (la ce dialoguri pianistice încîntătoare am asistat, între el și George Natsis!), compunînd prima melodie a anului? Un simplu calcul ne dă că doar în această zi a compus cel puțin 60 de cantece din creația lui impresionantă!

Referindu-mă acum la cele două CD-uri, regăsesc între cele 40 de titluri, cu nostalgie și tulburată emoție, multe din cantecele pe care i le-am prezentat, de-a lungul timpului, la festivalul de la Mamaia, la concursul ”Melodii” de la București, la ”Steaua fără nume” sau la concursul ”Șlagăre în devenire”. La acesta din urmă a caștigat premii de cateva ori, între care cu ”Un buchet de crizanteme”, solistă Marina Florea (titlu ideal pentru festivalul de romanțe de la Targoviște!), în rest însă nu a fost un favorit al juriilor, singurul (!) său Trofeu fiind caștigat la ”Mamaia copiilor”. Nici măcar cu ”Copacul”, doar premiul III la Mamaia, incredibil!

Nu am văzut în viața mea un om mai bun, mai blînd, mai calm. Urăște violența de orice fel, nu bîrfește, nu invidiază, trecînd prin viață cu un zambet șăgalnic în colțul buzelor, fiind și un izvor nesecat de anecdote. Casa de discuri Eurostar dovedește încă o dată, prin această apariție, că își merită pe deplin renumele de adevărată mamă bună a muzicii ușoare românești, înscriindu-și în remarcabilul catalog încă o apariție de clasă, demnă de ”Fonoteca de aur”, îl descrie prezentatorul Octavian Ursulescu.

Cine a fost Jolt Kerestely?

”Mă numesc Jolt Kerestely, m-am născut la 12 mai 1934 în comuna Şiclod, Judeţul Harghita. După un an de zile familia s-a mutat în comuna Cuieşd, Judeţul Mureş. Tatăl meu a fost preot reformat, iar mama casnică. Clasele primare le-am urmat în comuna Cuieşd, după care m-am înscris la Liceul Nr.1 Bolyai din Târgu Mureş, iar paralel am urmat şi Scoala de Muzică din localitate la secţiile fagot şi pian. După patru clase de Liceu am urmat Şcoala Medie Technică Metalurgică din Târgu Mureş.

După absolvirea Şcolii Technice în anul 1952, printr-o decizie ministerială, am fost repartizat la Intreprinderea de Construcţii Siderurgice Hunedoara, unde am lucrat doi ani în calitate de Referent Tehnic. In această perioadă am desfăşurat o intensă activitate cultural-eduvativă, făcănd parte din Ansamblu Tineretului din centrul Siderurgic Hunedoara. Din pricina „originei nesănătoase”, cum se spunea pe acea vreme (tatăl meu fiind preot) între 10 aprilie 1954 şi 1 noiembrie 1956 am satisfăcut stagiul militar la detaşamentul de muncă minieră din Petroşani (DRDM 7) doi ani şi 6 luni, unde am lucrat în mină ca ajutor de miner, apoi ca strungar la uzinele miniere din Petroşani.

După un an de zile am fost detaşat la Ansamblul Artistic, unde am cântat în orchestră ca pianist şi acordeonist. După terminarea stagiului militar în noiembrie 1956 m-am mutat la Cluj Napoca – intrucăt m-am lasat la vatră după începerea cursurilor nu m-am putut prezenta la examenul de admitere, cu aprobarea Rectoratului Conservatorului Gh.Dima din Cluj, mi s-a permis frecventarea cursurilor Facultăţii de compoziţie, pedagogie şi dirijat ca audient. In aceasta perioadă am activat ca dirijor la Ansamblul de Estradă C.F.R.Cluj, la Uzinele de pielărie I.Herbac, la P.T.T.R. şi la fabrica de confecţii Flacăra din Cluj.

Incepând cu toamna anului 1958, în urma examenului de admitere susţinut, am devenit student la Conservatorul de Muzică Gh. Dima din Cluj. Am absolvit Conservatorul de Muzică în 1963 cu examen de stat. In ultimii doi ani de studii am lucrat la Institutul Pedagogic de 3 ani, la catedra de Muzică, în calitate de corepetitor.

Din toamna anului 1964 am venit în Bucureşti şi am fost angajat ca Regizor Muzical la Radio Televiziunea Română, unde am lucrat timp de 30 de ani. Sunt membru al Uniunii Compozitorilor din anul 1976. Am debutat ca şi compozitor de muzică uşoară la Radio Cluj în anul 1958. Cu venirea mea la Bucureşti, activitatea componistică s-a îmbogăţit cu debutul oficial în anul 1965, cu melodia „Primul pas” înregistrată la Radio Bucureşti, avându-l ca solist pe C-tin Drăghici. Au urmat multe alte lucrări cu care am participat la diferite festivaluri şi spectacole. Am înregistrat mai multe discuri şi am avut numeroase împrimări Radio şi TV”.

M-a preocupat de asemenea un lucru foarte important – orchestraţia. Am prelucrat şi orchestrat pentru toate tipurile de orchestră. Forţa creaţiei mele (dacă îmi pot permite) constă în melodicitate, armonizare logică, la care se adauga orchestraţia adecvată pentru fiecare piesă – fără şablon. Stilul meu componistic s-a lărgit situindu-se undeva între muzică uşoară cu linii largi şi apropiindu-se de canţonetă, romanţe, poate şi pentru faptul că mulţi cântăreţi de operă şi operetă m-au rugat să scriu pentru ei. Printre aceştia se numără: Valentin Teodorian, Ludovic Spies, Angela Gheorghiu, Daniela Vlădescu, Elvira Cârje, Sanda Şandru, Cornelia Angelescu, Liliana Pagu, George Lambrache, Dorin Teodorescu, Eugen Fănăţeanu, Cleopatra Melidoneanu, Marcel Pavel..

De asemenea, am compus zeci de cântece pentru copii, muzică originală de teatru, muzică de film de desene animate, spectacole de revistă, Music-Hall-uri. In anul 1994, după 30 de ani de muncă la RTVR ca Regizor muzical, m-am retras în studioul muzical personal, unde desfăşor o activitate bogată împreună cu fiul meu Andrei.

Sunt căsătorit din anul 1964, sotia mea Roxana Aura, a fost profesoară de Engleză la Liceul Sfantul Sava si la Liceul G.Cosbuc. Fiica mea Melinda Laura a terminat Facultatea de Limba şi Literatură Engleză, este profesoara la Liceul G.Cosbuc, iar Andrei a terminat Facultatea de inginerie de sunet din Germania ( School of Audio Engineering – Muenchen), scria Maestrul pe site-ul său.

Mari artiști români, dar și melomani îl plâng astăzi.

Drum lin în Lumină, Jolt Kerestely

Urmărește-ne și pe Google News