Ascultă Radio România Reșița Live

Anul Nou pe stil vechi în România – Tradiții și sărbători pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi

Pe 14 ianuarie 2026, mii de români și membri ai comunităților de etnici ucraineni, ruși, lipoveni sau sârbi din România sărbătoresc trecerea în Noul An pe stil vechi. Această sărbătoare se bazează pe Calendarul Iulian, cunoscut și ca stil vechi, iar tradițiile ortodoxe vechi sunt păstrate chiar și în contextul în care majoritatea populației sărbătorește Crăciunul și Anul Nou după Calendarul Gregorian.

Diferența dintre calendarul vechi și cel nou

Anul Nou pe stil vechi în România – Tradiții și sărbători pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi

Articol editat de Gerhard Chwoika, 13 ianuarie 2026, 20:45

Diferența dintre calendarul vechi și cel nou

În România, Calendarul Gregorian a fost adoptat oficial pe 6 martie 1919. Astfel, data de 1 aprilie a trecut în 14 aprilie, iar diferența dintre cele două calendare a crescut în timp până la 13 zile. De aceea, Anul Nou pe stil vechi se sărbătorește pe 14 ianuarie, la trei săptămâni după cel oficial.

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi

Pentru comunitățile de ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi, această sărbătoare este un prilej de mese bogate, muzică și voie bună.

  • În satele din Suceava, ucrainenii practică obiceiul uratului: feciorii și fetele merg din casă în casă, fiind întâmpinați cu bucate tradiționale și invitați să guste din preparatele festive. Aceeași tradiție este întâlnită și în comunitățile ucrainene din Maramureș.
  • Rușii și lipovenii pregătesc mâncăruri specifice sărbătorilor, precum clătite cu brânză și carne, varzari, piroste, urechiușe din aluat umplute cu carne, fierte în apă cu sare, dar și cozonaci, cârnați sau sarmale.
  • Sârbii din România, în special cei din Banat, păstrează tradițiile ortodoxe vechi și sărbătoresc Anul Nou în aceeași perioadă.

Comunitățile de ruși lipoveni s-au stabilit în Moldova și Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformelor lui Țarul Petru cel Mare. Ei, ca și ceilalți ortodocși de rit vechi, continuă să celebreze Anul Nou pe stil vechi.

Turism și sărbătoare

Turiștii care doresc să experimenteze Anul Nou pe stil vechi în România pot găsi pensiuni și unități de cazare în zonele locuite de aceste comunități. Mesele festive, atmosfera tradițională și bucuria sărbătorii sunt garantate în Maramureș, Suceava, Banat, Moldova și Dobrogea.

Această tradiție nu doar că păstrează valorile culturale ale etnicilor din România, dar oferă și o experiență autentică pentru toți cei care doresc să participe la sărbători autentice și pline de farmec.

Sursa foto: geoturistexpert.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște
Fapt divers luni, 13 aprilie 2026, 07:22

Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște

A doua zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Lunea Albă, este o zi plină de semnificații spirituale și obiceiuri păstrate din...

Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște
Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 14:00

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării

Competiția Destinația Anului 2026 a intrat în etapa decisivă. Publicul poate vota, până în 25 aprilie, cele mai atractive locuri din România....

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării
Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 08:00

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște

Asociația Banatul Montan le propune turiștilor în această mini vacanță un tur al celor mai cunoscute mănăstiri din județul Caraș Severin....

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 17:25

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX

Cozonacul, unul dintre cele mai cunoscute deserturi de sărbătoare din România, are o istorie strâns legată de evoluția tehnologiei de măcinare...

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 00:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului