Anul Nou pe stil vechi în România – Tradiții și sărbători pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi
Pe 14 ianuarie 2026, mii de români și membri ai comunităților de etnici ucraineni, ruși, lipoveni sau sârbi din România sărbătoresc trecerea în Noul An pe stil vechi. Această sărbătoare se bazează pe Calendarul Iulian, cunoscut și ca stil vechi, iar tradițiile ortodoxe vechi sunt păstrate chiar și în contextul în care majoritatea populației sărbătorește Crăciunul și Anul Nou după Calendarul Gregorian.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 13 ianuarie 2026, 20:45
Diferența dintre calendarul vechi și cel nou
În România, Calendarul Gregorian a fost adoptat oficial pe 6 martie 1919. Astfel, data de 1 aprilie a trecut în 14 aprilie, iar diferența dintre cele două calendare a crescut în timp până la 13 zile. De aceea, Anul Nou pe stil vechi se sărbătorește pe 14 ianuarie, la trei săptămâni după cel oficial.
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi
Pentru comunitățile de ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi, această sărbătoare este un prilej de mese bogate, muzică și voie bună.
- În satele din Suceava, ucrainenii practică obiceiul uratului: feciorii și fetele merg din casă în casă, fiind întâmpinați cu bucate tradiționale și invitați să guste din preparatele festive. Aceeași tradiție este întâlnită și în comunitățile ucrainene din Maramureș.
- Rușii și lipovenii pregătesc mâncăruri specifice sărbătorilor, precum clătite cu brânză și carne, varzari, piroste, urechiușe din aluat umplute cu carne, fierte în apă cu sare, dar și cozonaci, cârnați sau sarmale.
- Sârbii din România, în special cei din Banat, păstrează tradițiile ortodoxe vechi și sărbătoresc Anul Nou în aceeași perioadă.
Comunitățile de ruși lipoveni s-au stabilit în Moldova și Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformelor lui Țarul Petru cel Mare. Ei, ca și ceilalți ortodocși de rit vechi, continuă să celebreze Anul Nou pe stil vechi.
Turism și sărbătoare
Turiștii care doresc să experimenteze Anul Nou pe stil vechi în România pot găsi pensiuni și unități de cazare în zonele locuite de aceste comunități. Mesele festive, atmosfera tradițională și bucuria sărbătorii sunt garantate în Maramureș, Suceava, Banat, Moldova și Dobrogea.
Această tradiție nu doar că păstrează valorile culturale ale etnicilor din România, dar oferă și o experiență autentică pentru toți cei care doresc să participe la sărbători autentice și pline de farmec.
Sursa foto: geoturistexpert.ro
Urmărește-ne și pe Google News
