Personalități bănățene-Ion Chichere
Motto: ‘‘Viu este doar Hristos. Noi păzim moartea.’’ Ion Chichere
Fiul lui Aurel Chichere și al Elenei Chichere, fostă deportată în Bărăgan, poetul Ion Chichere s -a născut la 11 decembrie 1954, în satul Fizeș, comuna Berzovia condamnat să devină poet, virgula între viața și moartea sa fiind ștearsă de destin într-o zi de 13 septembrie a anului 2004.
Articol editat de Anca Bălălău, 13 septembrie 2025, 13:32
Ion Chichere a lăsat în CV-ul cultural al Banatului de Munte o semnătură semnificativă, de destin literar, impregnată în aura singuratică a celor aleși să deslușească prin har labirintul veșniciei.
Membru al cenaclului „Semenicul”, secretar literar și redactor al Societății Literar- Artistice „Semenicul” și al revistei cu același nume, a fost de asemenea redactor colaborator la editurile: Timpul, Marineasa și Augusta.
Debutul său publicistic a avut loc în anul 1971 în revista „Orizont”, iar debutul editorial in volumul colectiv Argonauții, editura Facla, 1986.
A dus slova Banatului de Munte în prestigioase publicații naționale și figurează în antologiile de poezie: Orașul cu poeți, Casa Faunului, Canticles from Banat.
A fost distins cu premiul pentru debut în poezie al filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (1991) și Marele Premiu „Mihai Eminescu” al Teatrului Vechi din Oravita( 1998) și a fost elogiat de personalități culturale precum: Horia Garbea, Gheorghe Tomozei, Lucian Vasiliu, Cornel Ungureanu, Dan-Silviu Boerescu ,Alex Ștefănescu sau Ștefan Augustin Doinaș și deasemenea membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Au trecut 21 ani de când Ion Chichere ne-a “întors viaţa pe dos ca pe-o mănuşă cu şoimul înăuntru…” acum, își îmbracă îngerii cu versuri…uneori pe o stradă care-i poartă numele destinul ia forma pașilor săi pământeni și ne urmează tristețea prin suflet…
„Am murit uitând în mână creionul cu care nimeni nu va mai putea scrie”, mărturisea Ion Chichere în propriul epitaf.
Dumnezeu să-i ţină vie amintirea!
Epilog: ’’Şi totuşi Dumnezeu încape în om
doar mâinile îi rămân afară
ca doi tâlhari în stânga şi-n dreapta fiului
care învaţă să moară’’. Ion Chichere
