Mierea de oțetar – un dar rar al naturii din Caraș-Severin

În inima Banatului, lângă satul Zăgujeni, crește o plantă deosebită: oțetarul galben. Cu inflorescențe mari și spectaculoase, asemănătoare unor mici palmieri, această specie atrage albinele cu o aromă unică, dar numai în anumite veri. Din florile sale se obține o miere extrem de rară, cu proprietăți speciale, apreciată de cunoscători.

O miere rară, cu aromă inconfundabilă

Articol editat de Gerhard Chwoika, 10 septembrie 2025, 14:51

O miere rară, cu aromă inconfundabilă

Mierea de oțetar nu se produce în fiecare an. Albinele adună nectarul doar atunci când condițiile climatice sunt favorabile, în perioada de vară dintre culesul de salcâm și cel de tei. Spre deosebire de alte tipuri de miere, aceasta nu cristalizează rapid, rămânând ca un jeleu fin chiar și timp de doi ani. Aroma sa este intensă, dulce-acrișoară și surprinde prin gustul aparte.

„Albinele iubesc floarea de oțetar, dar fiind un cules rar, mierea obținută este prețioasă și apreciată de cei care o descoperă pentru prima dată”, povestește Felicia Românu, apicultoare din Prisaca, prezentă la ediţia din acest an a Festivalul de la Conacul Zăgujeni.

Miere curată, din flora spontană a judeţului Caraș-Severin

Spre deosebire de alte zone agricole din țară, unde predomină culturile de rapiță sau floarea-soarelui, Caraș-Severinul se remarcă printr-o miere curată și naturală, provenită din plante, arbuști și pomi fructiferi. Această diversitate face ca mierea produsă aici să fie unică, lipsită de tratamente chimice și apreciată pentru calitățile sale nutritive.

Degustările organizate la festival au scos la iveală reacții pline de surpriză, mai ales în rândul copiilor: „La mierea de salcâm a fost un zâmbet, la cea de iulișcă un «mmm», iar la mierea de oțetar un dublu «mm…» plin de încântare”, spune Felicia Românu.

O pasiune transformată în tradiție

De profesie învățătoare, Felicia și-a descoperit pasiunea pentru apicultură în urmă cu 15 ani, când și-a cumpărat primele cinci familii de albine. Astăzi, ea îngrijește 130 de familii, împărțite pe două vetre de stupină, lucrând cu pasiune și dăruire.

„Munca este grea, dar frumoasă. Mă trezesc la 3 dimineața ca să pregătesc ramele și uneltele necesare. Vara, în vacanțe, mă dedic complet albinelor și stupinei. Este un al doilea job, dar unul care aduce satisfacții sufletești și financiare”, povestește apicultoarea.

Beneficiile mierii și ale propolisului

Pe lângă mierea de oțetar, Felicia produce și tinctură de propolis, recunoscută pentru proprietățile sale antibacteriene și antifungice. Este recomandată pentru dureri de gât, tuse, afte bucale, dureri dentare, arsuri sau afecțiuni ale pielii. „Un spray cu propolis ar trebui să existe în fiecare poșetă, pentru că te scapă de multe probleme și îți întărește imunitatea”, subliniază apicultoarea.

Conacul Zăgujeni – un loc al tradițiilor și comunității

Festivalul la care a participat Felicia Românu s-a desfășurat la Conacul Zăgujeni, un monument istoric deosebit, aflat în proces de reabilitare. Pentru mulți localnici, a fost prima ocazie de a păși în interiorul conacului. „Este impresionant. Mă bucur că acest loc va fi păstrat și valorificat pentru comunitate, pentru că aici se poate crea o punte între tradiție, cultură și viața satului”, spune Felicia.

De ce merită descoperită mierea de oțetar

• Este un sortiment rar și exclusiv, produs doar în anii favorabili.
• Are o textură specială, asemănătoare jeleului.
• Se obține din flora spontană, nepoluată a Caraș-Severinului.
• Este bogată în enzime, vitamine și antioxidanți, benefice pentru sănătate.

Mierea de oțetar și celelalte produse apicole din Caraș-Severin sunt mai mult decât alimente: sunt o parte din identitatea locală, din tradiția și pasiunea unor oameni care și-au transformat dragostea pentru natură într-o moștenire pentru generațiile viitoare.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro