Via Transilvanica are, oficial, o lege de protecție. Traseul devine recunoscut ca obiectiv național
Guvernul României a adoptat recent normele de aplicare pentru traseele pedestre de lungă distanță, completând astfel legislația privind traseele de interes național. Printre beneficiarii direcți ai acestui nou cadru legal se află și Via Transilvanica, unul dintre cele mai importante proiecte de turism durabil din România.
Articol editat de Valentina Adam, 2 august 2025, 09:24
Informația a fost confirmată de Radio România Târgu Mureș. Inițiatorii proiectului consideră acest moment drept „un pas uriaș pentru turismul durabil și dezvoltarea comunităților locale”.
Custodia traseului: un nou pas în administrarea durabilă
Asociația Tășuleasa Social, dezvoltatorul proiectului Via Transilvanica, lucrează în prezent la documentele necesare pentru obținerea custodiei legale a traseului.
„Via Transilvanica este oficial reglementată. Vom depune imediat dosarul pentru a solicita custodia. Avem o marfă prețioasă, dar trebuie să aducem în contemporan regulile după care funcționează. Dacă finalizăm și procedurile birocratice, traseul va deveni cu adevărat un obiectiv național gestionat în mod responsabil”, a declarat fondatorul Alin Ușeriu, aflat chiar acum pe traseu.
Ce este Via Transilvanica?
Via Transilvanica este un traseu pedestru de peste 600 de kilometri, inițiat în 2018 – anul centenarului Marii Uniri. Acesta străbate 10 județe și sute de comunități locale, aducând în prim-plan diversitatea etnică, culturală și geografică a României.
Traseul conectează peste 12 situri UNESCO, fiind conceput ca un „drum care unește” între Turnu Severin și Putna. Acesta poate fi parcurs pedestru, pe bicicletă sau călare.
În Banatul Montan, traseul Via Transilvanica intră pe la Poarta de Fier a Transilvaniei, „traversând o parte a Țării Gugulanilor, străbătând sălașele din munții și dealurile Parcurilor Naționale cu păduri seculare, întâlnind Nera cu umbrele ei răcoroase și canale de captare a râulețelor de munte, vechi și pline de mușchi verde, electrizant. Terra Banatica, imensul bazin hidrologic, în care se adună apele de pe toate vârfurile de munte, va rămâne în mintea drumețului ca fiind locul unde va dori să se reîntoarcă. Este tărâmul râurilor repezi, poienilor magice cu flori colorate, stâncilor ascuțite de gri dorian, peșterilor misterioase și morilor de apă, tărâmul fermecat al pădurilor seculare de fag și al apelor termale, satelor fantomă sau al pemilor dispăruți”
Vizibilitate internațională și susținere locală
„Via Transilvanica a reprezentat România anul trecut mai bine decât toate campaniile oficiale la un loc. Întâlnesc zilnic turiști din Noua Zeelandă, Brazilia sau SUA. Traseul este tot mai frecventat, iar tendința e clară: mii de oameni vor străbate această cale”, a declarat Alin Ușeriu pentru Radio Târgu Mureș.
Ca reacție la succesul internațional al proiectului, Consiliul Județean Harghita a aprobat participarea oficială a județului la Via Transilvanica. De altfel, traseul Harghitei include încă de la început porțiuni între Praid, Odorheiu Secuiesc, Ulieș și Dârjiu.
La rândul său, județul Mureș contribuie cu un segment de 150 km, care traversează localități precum Brâncovenești, Ideciu de Jos, Gurghiu, Eremitu, Sovata, Saschiz, Sighișoara și Daneș.
Traseu turistic cu impact social și cultural
Via Transilvanica nu este doar un traseu turistic, ci un model de dezvoltare comunitară și promovare a identității locale. Proiectul creează legături între generații, între sate și orașe, între români și turiști din întreaga lume.
Urmărește-ne și pe Google News
