DSP derulează Campania Națională pentru Promovarea Sănătății Reproducerii şi în Caraş-Severin

În perioada iulie-august 2025 Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Județene de Sănătate Publică din fiecare judeţ derulează campania de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii reproducerii.

Articol editat de Daiana Rosca, 13 iulie 2025, 11:12

Campania urmărește:

• Creșterea nivelului de informare și susținerea deciziilor responsabile privind sănătatea sexuală și reproductivă, în special în rândul tinerilor, prin promovarea comportamentelor preventive, utilizarea metodelor contraceptive moderne și accesarea serviciilor de planificare familială, în vederea evitării infecțiilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor nedorite;

• Creșterea gradului de informare și conștientizare a femeilor însărcinate și a celor care doresc să devină mame cu privire la importanța consultului medical/ginecologic și a îngrijirilor prenatale, precum și asupra aspectelor care contribuie la o sarcină fără risc și o naștere în condiții de siguranță;

În România s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește utilizarea contracepției moderne în vederea prevenirii sarcinilor nedorite și a infecțiilor cu transmitere sexuală, dar persistă în continuare disparități importante în accesul la metode contraceptive și la servicii de planificare familială, în special în rândul tinerilor, al femeilor din mediul rural și al celor din grupuri vulnerabile/dezavantajate. Lipsa de informare, stigmatizarea și barierele culturale sau economice contribuie la menținerea unor rate ridicate ale sarcinilor nedorite și ale infecțiilor cu transmitere sexuală.

Campania se adresează următoarelor grupuri ţintă :

• Adolescenții și tinerii (15–19 ani)

• Femeile însărcinate și partenerii acestora

• Femeile aparținând grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate și din comunități dezavantajate

• Populația generală

• Profesioniștii din domeniul asistenței medicale primare

Conform datelor Studiului privind comportamentele la risc în rândul adolescenților (Youth Risk Behavior Surveillance System – YRBSS), realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în 2022, deși mulți liceeni manifestă un comportament responsabil în ceea ce privește viața sexuală, persistă vulnerabilități semnificative, în special în rândul fetelor.

• 76,4% dintre liceenii care au declarat că au avut relații sexuale au raportat utilizarea unei metode contraceptive eficiente la ultimul contact sexual (precum prezervativul, pilula contraceptivă sau contraceptive injectabile). Diferențele de gen sunt însă notabile: 80,6% dintre băieți au utilizat o metodă eficientă, comparativ cu 71,3% dintre fete.

• 73,3% dintre adolescenți au raportat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. Cu toate acestea, o treime dintre fete (33,5%) și 21,1% dintre băieți nu au folosit prezervativul, iar 28,7% dintre fete nu au utilizat nicio metodă contraceptivă eficientă, comparativ cu 19,4% dintre băieți.

Consultațiile prenatale periodice joacă un rol esențial în asigurarea unei sarcini fără risc, prin identificarea timpurie a complicațiilor, monitorizarea dezvoltării fătului și consilierea gravidei. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 8 consultații prenatale începând din primul trimestru. În România, deși serviciile sunt gratuite, accesul este inegal, în special pentru femeile din mediul rural sau din grupuri vulnerabile, din cauza barierelor teritoriale și socio-economice.

O problemă de importanță majoră în domeniul sănătății reproducerii o reprezintă sarcinile în rândul adolescentelor, care implică riscuri crescute atât pentru sănătatea mamelor tinere, cât și pentru cea a nou-născuților. Acestea sunt asociate frecvent cu complicații precum eclampsia, infecțiile postpartum și nașterea prematură, iar la nivel global, complicațiile din timpul sarcinii și nașterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor cu vârsta între 10 și 19 ani, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Pe lângă impactul medical, nașterea la vârste fragede are consecințe sociale majore, precum abandonul școlar, limitarea oportunităților educaționale și profesionale, precum și dificultăți economice și psiho-emoționale.

În România, datele recente arată o prevalență îngrijorătoare a acestui fenomen: din cele 155.418 nașteri înregistrate în anul 2023, un număr de 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost înregistrate în grupa de vârstă 12–19 ani – ceea ce înseamnă că 1 din 9 nașteri a avut loc la o adolescentă. Dintre acestea, 629 de nașteri au fost înregistrate la adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la adolescente cu vârste între 15 și 19 ani (sursa: INS, 2024).

La nivel european, potrivit Eurostat, 1 din 8 copii născuți de mame sub 20 de ani provin din Bulgaria și România – 12,5% în Bulgaria și 12,1% în România din totalul primilor copii născuți. Aceste date subliniază necesitatea unor măsuri urgente și coerente privind educația sexuală, accesul echitabil la servicii de sănătate reproductivă și implementarea unor politici eficiente pentru prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

Campania este implementată la nivel județean de către Direcția de Sănătate Publică a judeţului Caraş-Severin, suportul metodologic al campaniei fiind asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro