Prof. univ. Cristian Oancea:”Pneumonia a fost inclusă în top 10 boli mortale la nivel mondial”

De „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei”, profesorul universitar Cristian Oancea le reaminteşte bănăţenilor că această afecţiune este considerată una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global. În fiecare an, aproape 2,5 milioane de oameni pierd lupta cu această boală, dintre care peste 800.000 sunt copii.

Articol editat de Daiana Rosca, 12 noiembrie 2024, 15:23

„Pneumonia, alături de cancerul pulmonar, BPOC-ul și TBC-ul reprezintă patologiile pulmonare incluse în top 10 boli mortale la nivel mondial. Din păcate, în ciuda progreselor medicale, aceste afecțiuni continuă să facă milioane de victime și să aducă suferința. Factorii de mediu, campaniile limitate de vaccinare, abuzul și utilizarea incorectă de antibiotice, care determină rezistență la tratamentele obișnuite, bolile cronice și comorbiditățile, pandemiile, cum a fost cea de Covid-19, și chiar infecțiile virale sezoniere pot crește riscul de infecții pulmonare, pot duce la dezvoltarea de pneumonii.

De altfel, în ultimele săptămâni, am constatat o creștere accentuată a numărului de cazuri de pneumonie la nivelul întregii țări, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în rândul copiilor”, spune prof. dr. Cristian Oancea – manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

La persoanele cu imunitate scăzută, pneumonia poate fi cauzată de o multitudine de agenți infecțioși, printre care bacterii (Streptococcus pneumoniae), virusuri, între care cele gripale ori virusul respirator sincițial, și fungi. Aceste microorganisme ajung în plămân prin inhalarea picăturilor din aer de la o persoană infectată sau prin transmiterea de la o infecție virală preexistentă, care slăbește organismul favorizând infecțiile bacteriene.

Pneumonia mai poate apărea ca urmare a unei răceli severe, a unei gripe sau a unei alte infecții respiratorii.

Simptomele pneumoniei pot varia în funcție de cauza infecției, vârsta și starea de sănătate a pacientului. Printre acestea se numără: tuse persistentă, adesea cu expectorație de mucus galben-verzui sau chiar sângeros, dureri toracice, care se accentuează în timpul respirației sau tusei, febră ridicată, care poate fi însoțita de frisoane și transpirație excesivă, dificultăți de respirație și senzație de lipsă de aer, oboseală severă și slăbiciune. În cazurile grave, lipsa de oxigen poate duce la cianoză.

„Deși vorbim de o boală care este atât prevenibilă, cât și tratabilă, numărul victimelor acestei afecțiuni continuă să fie ridicat. De ce? Pentru că foarte mulți bolnavi se prezintă cu întârziere la medic, iar această întârziere a consultului reduce șansele de succes ale tratamentului, simptomele se agravează rapid, și apar complicațiile. Apoi, tratamentul, care de multe ori constă în administrarea de antibiotice și antivirale, nu este urmat complet, este întrerupt prematur, dacă simptomele se ameliorează înainte de finalizarea curei, ceea ce duce la o rezistență bacteriană și, implicit, la limitarea posibilităților de intervenție medicamentoasă. În plus, nu puțini sunt pacienții care au nevoie de suport respirator, de ventilație mecanică, iar în acest caz, în multe unități medicale, posibilitățile sunt limitate”, spune prof. dr. Cristian Oancea – manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Obiectivul organizațiilor mondiale din domeniul sănătății este ca, până în 2030, să nu mai existe decese cauzate de pneumonie.