Mariana Mihuț, unul dintre simbolurile apartenenței noastre la demnitate

‘În 20 de ani, cel mai des am spus vă iubesc, doamnei Mariana Mihuț. Și am să îi tot spun, pentru că nu am găsit nici cuvintele, nici gesturile care să explice exact ce înseamnă. Doar privirea se apropie cât de cât. Cu iubire, La mulți ani!’, mărturisește teatrologul Alina Epingeac cunoscută reșițenilor ca membru al juriului Festivalului Internaționjal de Teatru New Wave Theatre, a.c.

Articol editat de Anca Bălălău, 8 noiembrie 2023, 06:56

Și, da ce aș putea adăuga ca iubitor de teatru artă care a crescut și a învățat ABC-ul stărilor de frumos alături de marii noștri artiști, fie prin intermediul Teatrului Radiofonic, TV sau în sălile teatrelor unde, mirajul vieții îți este tradus de EI-ACTORII!
Cât de frumos se vede din sală, cât de minunat se aude la Radio sau la TV, cât de irepetabilă este fiecare clipă …nu există condei sau pensulă să redea sentimentul întâlnirii cu Teatrul!

Doamna Mariana Mihuț, aniversata zilei, este unul dintre ei, o voce, un om care a reușit să ne exprime, să ne înțeleagă, să ne trăiască și să ne dea echilibrul necesar pentru a alege din noroiul cotidian, valoarea clipei!

Mariana Mihuț, născută într-o zi de 7 noiembrie, absolventă a Liceului “Golescu” din Pitești (1949-1960) și a Institutului de Teatru și Film “I. L. Caragiale” București, promoția 1964, pe scenă a fost partenera altori mari actori, dar în viață reală joacă de o jumătate de secol cel mai frumos rol de soție, de mamă și bunică alături de Victor Rebengiuc, despre care își amintește: „Prima dată l-am văzut pe scenă și m-am gândit: „Uite ce actor bun!” Juca Orlando, iar eu eram studentă în anul I.”

Când era în școală, acasă, familia sa cumpărase un televizor și făcea tot felul de comentarii la adresa unor mari nume care interpretau personaje celebre. A avut întotdeauna aceasta speranța ascunsă de a deveni actriță, de când juca în spectacole la școală – erau spectacole modeste, recitări de poezii, cântece, dansuri.

Dar ele erau făcute de o profesoară minunată – de educație fizică. La 11 ani, a dansat și pe poante, într-un spectacol de balet. A jucat chiar și la Teatrul de Stat din Pitești, apoi la Curtea- de- Argeș. Băiatul profesoarei, cu care s-a împrietenit, cânta la pian; mergeau într-un camion, stăteau pe niște bănci improvizate – și se bucurau, la ora aceea, în 1950, de toate „progresele tehnicii”… Asta i-a dat un mare curaj, chit că era doar un spectacol școlar.

Era un om ingrozitor de timid (după cum afirma în diverse interviuri) și faptul că a ieșit pe scenă au încurajat-o să se gândescască că ar putea fi actrițăș. dar pentru că făcuse realul părinții nu i-au îngăduit să dea decât o singură dată admiterea în speranța că o să-i treacă povestea cu actoria.

Numai că a intrat la clasa profesorilor Pop Marțian și Octavian Cotescu. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, fiind în promoția 1964 alături de Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu… și este „de o viață” actrița a Teatrului Lucia Sturza Bulandra din București și în tinerețe, era considerată una dintre frumusețile Bucureștiului.

După terminarea studiilor, Mariana Mihut s-a angajat la Teatrul Giulesti (actual Odeon), iar în 1972 s-a mutat la Teatrul Bulandra. La acest teatru, Mariana Mihut a colaborat cu unii dintre cei mai importanți regizori din România, precum: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete.

Încă din 1963, din ultimul an de facultate, debutează în teatru cu rolul Audrey, Rosalinda – din „Cum vă place” de William Shakespeare la Studioul Casandra și este imediat remarcată pentru talentul ei desăvârșit, puritatea și inocența ei interpretative, dar și pentru puterea de convingere a spectatorului, care încă de la inceput a avut o mare încredere în realele ei posibilități. Ulterior i-a fost încredințat rolul Marta din filmul de neuitat al marelui regizor Liviu Ciulei „Pădurea Spânzuraților”, unde joacă alaturi de cel ce va deveni marea ei dragoste, omul cu care se căsătoreste în acelasi an, 1965, Victor Rebengiuc.

Cel mai mare succes cinematografic românesc „Pădurea spînzuraților” avea să fie și debutul unui cuplu fascinant, cel al Marianei Mihuț cu Victor Rebengiuc. Atunci când Liviu Ciulei a ales-o pentru rolul viitoarei soții a lui Apostol Bologa, Mariana Mihuț încă nu jucase pe scenă. Era studentă. Cea care avea să devină o remarcabilă actriță de teatru a început cu cinematograful. Mărturisește chiar că preferă să se uite la filme, dacă se poate de Ingmar Bergman, dar totuși să joace seară de seară în fața unui public viu.

Întâlnirea cu Lucian Pintilie în „Revizorul” de Gogol in 1972 a fost, într-adevăr, unul dintre cadourile pe care le-a primit de la viață, cu regizorul care i-a marcat cariera artistică și căruia îi este profund recunoscătoare fiindcă întâlnirea cu el, înseamnă drumul pe care se simțea cel mai bine.

Mariana Mihut deține un record al premiilor UNITER pentru interpretare feminină, primul fiind luat în anul 1991 pentru rolul Reginei Ginevra din Merlin, de Tancred Drost (regia Cătălina Buzoianu). În următorul an, actrița a primit aceeași distincție pentru spectacolul teatru TV; iar în anul 1996 pentru rolul Halie din Copilul Îngropat, de Sam Shepard (regia Cătălina Buzoianu), culminând cu Premiul UNITER de Excelență primit în anul 1997. Interpretarea Innei Rasadina în Sorry, de Aleksandr Galin (regia Yuriy Kordonskiy), i-a adus Marianei Mihuț Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriță în rol principal în anul 2004. Pentru rolul Regelui Lear din spectacolul LEAR(A) (regia Andrei Șerban), actrița a fost recompensată cu același premiu în anul 2009, iar următorul premiu l-a obținut pentru rolul bunicii din spectacolul Îngropți-mă de după plintă, de Pavel Sanaev (regia Yuri Kordonsky).

În afara de cariera de pe scenă, Mariana Mihut a interpretat numeroase roluri și în Teatrul Radiofonic, Teatru TV și cinematografie.
’’Dintre zecile de spectacole în care am văzut-o și am adorat-o, mi s-a lipit de suflet pentru totdeauna imaginea ei în „Mutter Courage” în regia Cătălinei Buzoianu. Vocea, privirea, farmecul sunt imposibil de povestit! Amestecul de caldură, tandrețe, seriozitate… Întotdeauna în preajma ei ai sentimentul că ești norocos că te-ai născut acum, în acest timp, ca s-o poți vedea pe scenă.’’, scrie omul de teatru, Monica Andronescu pe pagina sa de socializare

Inspiri- expiri, inspiri-expiri. Acesta este Teatrul. Asta înseamnă că Dumnezeu s-a pogorât peste noi prin actori… Suntem ceea ce iubim!
„Mutter Courage” alias Mariana Mihuț alături de soțul său Victor Rebengiuc reprezintă unul dintre simbolurile apartenenței noastre la Demnitate!

La mulți ani, Doamna Mariana Mihuț!