Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale

Renumită în întreaga lume pentru rezultatele cercetărilor sale privind procesul de îmbătrânire, prin celebrele produse ”Gerovital H3” şi ”Aslavital”, precum şi prin crearea Institutului de Geriatrie (1952), acad. prof. dr. Ana Aslan este unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale.

Articol editat de Valentina Adam, 1 ianuarie 2024, 07:00 / actualizat: 1 ianuarie 2024, 15:51

„Fondat în 1952, Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” este primul institut din lume dedicat creării premiselor unei longevităţi active prin protejarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii pacienţilor vârstnici”, indică site-ul Institutului, https://ana-aslan.ro.

Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, iar părinţii săi erau intelectuali de origine armeană.

A urmat cursurile Colegiului ”Romaşcanu” din Brăila, apoi, între 1915-1922, cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. În 1924 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema ”Cercetări asupra inervaţiei vasomotorii”, conform dicţionarului ”Membrii Academiei Române” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A fost medic intern la spitale din Bucureşti, în perioada 1922-1925, apoi medic cardiolog la Spitalul C.F.R. (1931-1943), şef de lucrări la Clinica Medicală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1940-1946), medic şi şef de secţie la Clinica Universitară a Spitalului ”Filantropia” din Bucureşti (1943-1947). Profesor titular de medicină internă la Facultatea de Medicină din Timişoara (1945-1949), Ana Aslan devine apoi şef al Secţiei de Fiziologie la Institutul de Endocrinologie din Bucureşti (1949-1958), iar din 1952 până în 1988 a fost director al Institutului de Geriatrie, devenit, în 1974, Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie. Începând din 1992 acesta se numeşte Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”. „Fondat în 1952, Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” este primul institut din lume dedicat creării premiselor unei longevităţi active prin protejarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii pacienţilor vârstnici”, indică site-ul Institutului, https://ana-aslan.ro.

Specializată în cardiologie, Ana Aslan s-a îndreptat, începând din 1949, spre studiul procesului de îmbătrânire, cercetările originale din domeniul biologiei vârstelor permiţându-i elaborarea criteriilor pentru aprecierea ritmului de îmbătrânire, cunoaşterea mecanismelor procesului de involuţie şi a fiziopatogeniei bolilor degenerative. S-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activităţilor specifice ”vârstei a treia”.

”Numai o longevitate activă reprezintă cu adevărat un succes. Cine nu ar vrea să trăiască cât mai mulţi ani fără a fi însă confruntat cu neplăcerile şi suferinţele legate de bătrâneţe? Or, tocmai în acest fel acţionează produsele noastre. Problema fundamentală în munca noastră este să redăm viaţă anilor şi ani vieţii! (…)”, declara Ana Aslan, citată în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim” (autor Viorel Sălăgean, Bucureşti, 1987).

Ana Aslan a fost cea care a intuit şi a descoperit acţiunile terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de lungă durată, în doze mici, cu rol curativ şi profilactic, potrivit biografiei încărcate la adresa de internet https://ana-aslan.ro. Tratamentul cu procaină l-a aplicat pentru prima dată în 1949 unui tânăr, în tratamentul reumatismului, la clinica din Timişoara unde profesa, aminteşte Ana Aslan în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim” (autor Viorel Sălăgean, Bucureşti, 1987). A descoperit acţiunea eutrofică şi regeneratoare a procainei în procesul de îmbătrânire şi a elaborat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, medicamentul ”Gerovital H3”, cu efecte profilactice şi curative asupra îmbătrânirii premature şi a bolilor legate de vârstă, demonstrând eficacitatea noului medicament în reumatism, stări depresive, ateroscleroză, maladia ”Parkinson”, regenerarea şi repigmentarea părului, vitiligo şi alte boli cronice.

În 1970, Ana Aslan a creat un alt produs, ”Aslavital”, lărgind aplicabilitatea terapeutică a produsului ”Gerovital H3”, cu precădere asupra îmbătrânirii sistemului nervos şi cardiovascular, asupra reducerii stărilor depresive şi a anxietăţii, asupra îmbunătăţirii memoriei, auzului, văzului, mirosului etc., iar în 1973 – ”Aslavitalul de uz infantil”, folosit în terapia copiilor cu deficienţe mintale.

A efectuat în colaborare cu specialiştii din institut cercetări complexe în legătură cu procesul de îmbătrânire atât la nivel sistemic, adică al întregului organism, din punct de vedere funcţional, organic, tisular, celular, cât şi la nivel subcelular, abordând procesele biochimice şi fizice care au loc în celula vie, obţinând date interesante cu privire la modificările intervenite în ce priveşte cantitatea şi starea funcţională a acizilor nucleici în raport cu vârsta.

”În general, pot spune că drumul nu a fost nici uşor, nici scurt. În 1958 produsul nostru pe bază de procaină a fost omologat şi oferit la export după experienţa dobândită în cadrul tratamentelor de lungă durată efectuate pe vârstnici, în institut. La început părea o aventură. În tot ce am întreprins am avut mult curaj, multă intuiţie, dar şi şansă. Tot timpul am fost susţinută şi ajutată de oameni cu înaltă ţinută ştiinţifică, cum au fost profesorii Danielopolu şi C.I. Parhon, alături de care am lucrat mulţi ani (…)”, mărturisea Ana Aslan, conform volumului amintit.

A fost autoarea, singură sau în colaborare, a peste 300 de cărţi, studii, comunicări şi articole, apărute în ţară şi în străinătate. Amintim dintre acestea: ”Tratamentul interarterial cu procaină în artrite şi artroze” (1950, în colaborare); ”Acţiunea eutrofică şi de întinerire a procainei” (1952, în colaborare); ”Novocaina – factor entrofic şi regenerativ în tratamentul preventiv şi curativ al bătrâneţii” (1952, în colaborare); ”Action de la procaine – Gerovital H3 – au course de l’arteriosclerose experimentale chez les lapins” (1959, în colaborare); ”Une nouvelle methode pour la prophylaxie et le traitement du veillissement par la procaine (Gerovital H3)” (1961); ”Tratamiento con procaina (Gerovital H3) della poliartritis cronica evolutiva” (1961); ”Tratament cu Gerovital H3 în îmbătrânire” (1973); ”Les etats depressifs du troisieme age” (1977, în colaborare); ”Theoretical bases of Procaine Therapy – Gerovital-H3 and Aslavital in the Prophylaxis of Aging” (1980); ”Tehnica şi acţiunea tratamentului cu Gerovital H3” (1985) ş.a.

La 1 martie 1974 Ana Aslan a devenit membru titular al Academiei Române.

A fondat şi a condus, din 1980, ”Revista Română de Gerontologie şi Geriatrie” şi a fost membru al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, al Societăţii Române de Gerontologie, al Societăţii Naţionale de Gerontologie din SUA, al Societăţi de Gerontologie din Chile, al Asociaţiei Internaţionale a Femeilor Medic, al Societăţii pentru Cercetări privind Alimentele şi Substanţele Vitale, al Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, al Centrului Internaţional de Gerontologie Socială etc., membru de onoare al Academiei Americane de Medicină Preventivă, membru de onoare al Societăţii de Ştiinţe de Gerontologie şi Geriatrie din fosta URSS, membru fondator al Confederaţiei Societăţilor de Gerontologie din Ţările Latine.

I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa şi doctor emerit al Universităţii ”Braganza Paulista” din Brazilia, a fost distinsă cu ”Merrito della Repubblica” (Italia), cu Ordinul ”Palmes Academiques” (Franţa) (1974), cu medalia Institutului de Ştiinţe Medicale din New Delhi (1981), cu medalia de aur a Universităţii ”Jan Komensky” din Praga (1980), cu medalia de aur a Societăţii de Gerontologie ”J.E. Purkyne” din Praga (1981), cu premiul şi medalia ”Leon Bernard”, decernate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (1982), cu Premiul ”Marie Curie” al Academiei Mediceea din Italia (1984) etc.

Decorarea Anei Aslan, medic roman specialist în gerontologie, academician din 1974 şi director al Institutului National de Geriatrie şi Gerontologie (1952 – 1988), cu Ordinul ” Les Palmes Academiques” conferit de guvernul francez. Evenimentul a avut loc la Ambasada Franţei din Bucureşti.

Foto: (c)  MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES 

Ana Aslan s-a stins din viaţă la 20 mai 1988, la Bucureşti. A primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Brăila post mortem în 1997. Casa din Brăila în care s-a născut a devenit în anul 2022 Casă memorială.

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, la 17 octombrie 2022, o monedă din argint cu tema ”125 de ani de la naşterea Anei Aslan”. La 3 aprilie 2023 Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea comună de mărci poştale România – Armenia având ca temă Ana Aslan şi „elixirul tinereţii”, potrivit unui comunicat de presă al Romfilatelia din 31 martie 2023.

Agerpres