Rețetă românească – Dresală
Rubrica de duminică este consacrată mâncărurilor românești. Îmi face o deosebită plăcere să descoper vechi rețete din bucătăriile regiunilor românești și binențeles să le și prepar.
Articol editat de Radio Resita, 28 mai 2023, 11:19
Țara Dornelor este așezată la est de cumpăna apelor, cam la mijlocul uriașei adâncituri ce separă grupa de nord a Carpaților Orientali de cea centrală. Adâncitura este urmarită de un drum transversal mult bătătorit ce leagă Podișul Someșan al Transilvaniei de cel al Sucevei și Fălticenilor din nordul Moldovei.
Aceste meleaguri te întâmpină cu aerul proaspăt al munților care străjuiesc depresiunea Dornelor: Suhard, Giumalău, Călimani și Bistriței și acompaniază cu simfonia unică a izvoarelor cristaline și a râurilor repezi ale Bistriței și Dornei.
Legendele locului amintesc de povestea Dorinei, frumoasa fiică de păstor, care a fost ucisă, din greșeală, de Dragoș Vodă, întemeietorul Moldovei, în timp ce se afla la vânătoare. Copleșit de remușcări, acesta a înmormântat-o pe Dorina pe valea râului unde și-a găsit sfârșitul, iar râul a primit numele frumoasei fete. Astfel, Dorina a însuflețit, prin destinul ei tragic, acest ținut.
În Țara Dornelor se pot cumpăra primele produse montane atestate și certificate din Bucovina, și asta pentru că în zonă încă se practică un mod tradițional de creștere a animalelor și, inclusiv, de procesare a materiei prime.
Șvaițerul, cașcavalul, cașcavalul afumat, brânza frământată și telemeaua sunt produsele care cuceresc cele mai exigente gusturi pentru că procesarea laptelui se face cu simț de răspundere pentru a obține cele mai bune produse a căror calitate face diferența.
Regiunea este locul perfect unde să vă ospătați în tihnă cu bunătăți bucovinene, cum sunt: hribii sau gălbiorii cu smântână, balmoșul gătit la buturugă, delicioșii tocinei cu smântână, dulcețurile aromate de fragi, zmeură sau afine, culese din pădure, sau păstrăvul afumat în cobză de brad.
Cu siguranţă vă întrebaţi ce este aceea dresală.
Ei bine, este o ciorbă, însă în Bucovina ciorbele se acresc cu borș sau lapte acrd, dar și cu jântuială- un zer gros stors din caș sau urdă. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu graiul locului termenul dresală este unul străin.
Păstrăvul de nuc cum se spune acolo, iar în Banat bureți de fag, sunt ciuperci care cresc pe copacii, începând din primăvară până în luna octombrie. Chiar dacă pare uşor de găsit, păstrăvul e scump la vedere, uneori bucovinenii străbătând kilometrii întregi pentru a găsi d-un borş. Ciupercile cresc una deasupra celeilalte, au pălăria reniformă (adică a unui rinichi) de culoare albă sau crem acoperită cu scuame maro închis care desenează semicercuri pe suprafaţa pălăriei. Poate ajunge la dimensiuni foarte mari, 50 cm în diametru, o singură ciupercă poate cântării şi la 600-700 g, dar exemplarele mici au doar câţiva centimetri.
Rețetă
Pentru patru porţii este nevoie de 700 de gr de bureţi, un ou, zarzavat în funcţie de cât de groasă se vrea a fi ciorba din care se folosește ardei, roşii, morcov, ceapă şi pătrunjel, toate tocate, 800 de gr de smântână, jântuială sau borş acru, leuştean, hasmaţuchi și sare.
Bureţii păstrăvi se pun la fiert, se ia spuma, după care se adaugă zarzavatul. Când legumele sunt fierte se acreşte cu jântuială, iese mai gustoasă faţă de cea preparată cu borş. În funcţie de gust, se mai lasă să dea un clocot-două şi se opreşte focul.
Smântâna se amestecă cu oul şi se toarnă în deresală. Deasupra se pune leuştean tocat şi hasmaţuchi. Se serveşte rece, vara fiind o adevărată plăcere culinară.
Poftă bună și să aveți parte numai de bine!
(Daniel Babun)
