Ziua Internaţională a îmbrăţişărilor

În data de 21 ianuarie, în lumea întreagă, este marcată Ziua Internaţională a Îmbrăţişărilor.

Articol editat de Valentina Adam, 21 ianuarie 2025, 10:22

Ideea a fost lansată, în anii ’80, de un pastor american. Kevin Zaborney încuraja enoriaşii să-şi arate sentimentele în public. Prima dată a fost sărbătorită pe 21 ianuarie 1986 în Clio, Michigan, Statele Unite. Nu credem că ai nevoie de o astfel de sărbătoare pentru a lua pe cineva în braţe, dar e bine de ştiut care este semnificaţia acestei zile.

Pe 21 ianuarie, se obişnuieşte să se efectueze flash mob-uri în întreaga lume, să se stabilească recorduri legate de îmbrăţişări. Aşadar, la Londra în 2012, s-a stabilit un record pentru cea mai lungă îmbrăţişare a unui cuplu, listat în Guinness Book of Records. Patru cupluri, agăţându-se unul pe celălalţ au stat la staţia St. Pancraş într-o poziţie statică 24 de ore şi 44 de minute, cu pauze scurte. Patru ani mai târziu, acest record a fost doborât de un cuplu din Danemarca. Monica şi Lars Schmidt au stat împreună 40 de ore.

Recorduri de Ziua Mondială a îmbrăţişărilor

Deţinătorul recordului îmbrăţişat este americanul Jeff Ondash, care a îmbrăţişat 7777 de oameni pe zi în 2010.
Mata Amritanandamayi, cunoscută drept „mama îmbrăţişată” sau Amma, din India a îmbrăţişat peste 30 de milioane de oameni în întreaga ei viaţă. În locurile natale este venerată ca o profesoară spirituală care şi-a dedicat viaţa faptelor bune.

Beneficiile bazate pe ştiinţă ale îmbrăţişărilor
Cunoscuta teorie a Virginia Satire, psihoterapeut american, este de aproximativ 8 îmbrăţişări pe zi. Aceasta este cât de mult trebuie să se simtă bine o persoană. Astfel de atingeri dau un sentiment de securitate, îmbunătăţesc starea de spirit. Pe lângă componenta emoţională, contactul non-verbal pe termen scurt aduce şi beneficii fizice. În acest momenţ oamenii au un nivel crescut de oxitocină, ceea ce reduce riscul de depresie, dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Acest lucru este dovedit de oamenii de ştiinţă din Carolina de Nord.

Alte efecte secundare plăcute ale îmbrăţişărilor includ:
Consolidarea imunităţii;
Îmbunătăţirea calităţii somnului;
Producerea de endorfine – hormoni de bucurie care reduc durerea;
Eliminarea efectelor stresului;
Aungă stresul şi oboseala;
Creşterea stimei de sine;
Normalizarea sistemului endocrin şi nervos.

Oamenii de ştiinţă din Canada au dovedit că îmbrăţişările obişnuite prelungesc viaţa, întăresc familia şi cresc rezistenţa la stres. Copiii, care sunt deseori sărutaţi şi îmbrăţişaţi, devin oameni încrezători şi de succes.