Ziua Imnului Naţional al României a fost marcată şi la Reşiţa

Ziua Imnului Naţional al României a fost sărbătorită astăzi în municipiul Reşiţa, în cadrul unei acţiuni organizate de Instituţia Prefectului – Judeţul Caraş-Severin, Primăria Municipiului Reşiţa şi Garnizoana Reşiţa.

Articol editat de Valentina Adam, 29 iulie 2019, 10:42 / actualizat: 29 iulie 2019, 13:43

Ceremonia celor 171 de ani de când s-a intonat pentru prima dată actualul imn naţional Deşteaptă-te române! a fost deschisă, în Parcul Tricolorului, din cartierul Lunca Bârzavei, de un sobor de preoţi care au oficiat o slujbă religioasă. În continuare a luat cuvântul subprefectul judeţului Caraş – Severin, Cătălin Hogea care a vorbit despre semnificaţia evenimentului.

La ceremonie a fost prezent preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, conducători de instituţii şi ai serviciilor publice deconcentrate, cadre militare active sau în rezervă. La finalul manifestării, a avut loc o parada militară care a avut în compunere cadre ale detaşamentului de jandarmi şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Caraş – Severin.

Ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Național prin Legea nr. 99/1998. Cu această ocazie, la Reșița se desfășoară, cu începere de la ora 10:00, în Parcul Tricolorului, un ceremonial militar dedicat acestei zile.

Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz),  muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.

Dealtfel, prin Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional „Deşteaptă-te române!”.

Alte surse arată că imnul ar fi fost cântat pentru prima dată la Brașov.

„Deşteaptă-te, române!” a fost de la acel moment cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.

În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat prima înregistrare instrumentală a piesei, iar corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului, în acelaşi an – 1910.

După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române !”.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi şi exprimând repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.

„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.

În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul  „Limba noastră”.

Intonarea Imnului Naţional a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001.

Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.

Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii.

Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.