[FOTO-AUDIO] Bănăţenii – păstrători ai tradiţiilor, sărbătoresc Boboteaza

Creştinii ortodocşi, dar şi cei catolici, sărbătoresc astăzi Botezul Domnului, zi ce poartă numele popular de „Boboteaza”. Pe malurile râurilor sau în faţa bisericilor, preoţii oficiază slujba sfinţirii apei, în amintirea botezului primit de Iisus Hristos în apele Iordanului.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 6 ianuarie 2023, 08:09 / actualizat: 7 ianuarie 2023, 7:56

„Botezul Domnului” sau Boboteaza, prăznuită în fiecare an la 6 ianuarie, alături de ziua de pomenire a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului.

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era serbată în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Această sărbătoare era numită „Epifania” – Praznicul Arătării Domnului în lume.

Semnificaţia afundării Mântuitorului Hristos în apele Iordanului este un simbol al curăţirii păcatelor întregii firi omeneşti, El Însuşi fiind fără de păcat, act de smerenie profundă a Fiului lui Dumnezeu, la care participă întreaga Sfântă Treime. De asemenea, aici este vorba și de puterea sfinţitoare a Aghiasmei celei Mari, ca apă purtătoare de Har, pe care credincioşii o consumă timp de opt zile după praznicul Botezului Domnului şi o întrebuinţează în familiile şi gospodăriile lor potrivit rânduielilor bisericeşti.

„De Bobotează Mântuitorul nostru Iisus Hristos este arătat în chip deosebit lumii de pustnicul de pe malul Iordanului, Sfântul Prororc Ioan Botezătorul, cât și de Tatăl și de Duhul Sfânt. De acum, nimeni să nu se îndoiască, întrucât Hristos este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu care a venit în lume, S-a întrupat din Fecioara Maria și S-a jertfit pentru noi și pentru a noastră mântuire. Astăzi vedem cerurile deschise, și, pentru o clipă,, un belșug de har se revărsă peste tot, sfințind pămământul și apele. Apa sfințită pe care astăzi o primesc credincioșii spre binecuvântare și sfințire, conține o picătură din Iordanul harului lui Dumnezeu și de aceea, îi îndemn pe toți să guste din ea cu multă evlavie și să fie conștienți că duc în casele lor o picătură din harul iubirii lui Dumnezeu”, este mesajul IPS Ioan, mitropolitul Banatului.

Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.

Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai multi bărbaţi se aruncă în acea apă ca să o aducă la mal, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.