CCR discută pe 6 iulie sesizarea lui Iohannis privind neconstituționalitatea legii referitoare la statutul aleșilor locali

Curtea Constituțională a României discută în 6 iulie sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea legii referitoare la statutul aleșilor locali, au comunicat joi, pentru AGERPRES, oficiali CCR.

Articol editat de Mirabela Afronie, 23 iunie 2016, 10:20

Miercuri, președintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Potrivit Administrației Prezidențiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), ale art. 11 alin. (1) și alin. (2), ale art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Klaus Iohannis consideră că intervenția legislativă asupra art. 9 lit. f) și art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau județean, primar și președinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.

„Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale ce nu face distincție în funcție de modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menționează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislația penală în vigoare), fie intenția legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerințele de claritate și previzibilitate a legii, așa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituție și au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, și nici exigențele principiului egalității, așa cum rezultă acesta din art. 16 din Constituție”, preciza Președinția într-un comunicat.

Astfel, susține șeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin ‘hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare’ presupune că instanța a stabilit în mod definitiv vinovăția acestuia.

„Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condițiile prevăzute de Codul penal și individualizate în fiecare caz în parte de instanța de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanțe sunt ‘cu executare’, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalitățile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal”, precizează Iohannis.

El apreciază că noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege.

În sesizare, președintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceștia se obligă la respectarea Constituției și a legilor.

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracțiunii și titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorității publice de către persoana condamnată.

Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) și art. 16 din Constituție pun în evidență principiul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, de la care, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală și venind în contradicție cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Combaterea corupției reprezintă, în opinia lui Iohannis, o cerință reală a societății românești și o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni.

„Din această perspectivă, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constituționalitate, în ceea ce privește infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infracțiuni de corupție, contravine art. 1 alin. (3) și alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) și alin. (2). (…) Or, eficiența cadrului de integritate, precum și asumarea angajamentelor la nivel internațional de către statul român în lupta împotriva corupției ar putea fi afectate dacă s-ar menține reglementarea din legea dedusă controlului. Angajamentele internaționale asumate de România nu pot fi contrazise prin legislația națională, întrucât statul român este obligat să respecte cu bună-credință obligațiile asumate la nivel internațional”, se mai precizează în sesizare.

Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită, iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România.

Sursa: agerpres.ro