Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, după o restructurare de patru ani

Articol editat de Mirabela Afronie, 21 iunie 2016, 14:30

În timpul celor patru ani de insolvenţă, compania s-a restructurat şi a trecut de la un mic profit de 6,4 milioane de lei în 2011 şi o pierdere de 508 milioane de lei în 2012, cauzate de contractele cu „băieţii deştepţi“ şi de secetă, la un profit de 718 milioane de lei în 2013. Acesta a fost urmat de câştiguri nete de 941 milioane de lei în 2014 şi 899 milioane de lei în 2015. De altfel, marja de profit operaţional a producătorului de energie se situează acum la 63% din venituri, ceea ce este imens. Mai mult, producătorul de stat avea datorii de 4,33 de miliarde de lei la intrarea în insolvenţă, în anul 2012, şi între timp a achitat toată suma, nemaiavând datorii comerciale.

Eliminarea „băieţilor deştepţi“

În timpul insolvenţei, Euro Insol, administratorul judiciar al companiei, a denunţat contractele cu „băieţii deştepţi“, respectiv Alro, Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Europec, Elsid, Electrocarbon, Electromagnetica, EFT şi Luxten. Potrivit raportului care detaliază cauzele insolvenţei, acestea au generat pierderi de 1,1 miliarde de euro companiei de stat. De asemenea, compania a câştigat procesele cu Andritz Hydro şi Voith Hydro, grupurile care au modernizat la suprapreţ barajele de la Porţile de Fier şi Oltul Inferior, de la care au pornit contractele iniţiale cu „băieţii deştepţi

Mai bine de 1.500 de salariaţi au fost concediaţi

Concomitent, administratorul judiciar a renegociat mai bine de 500 de contracte de de bunuri şi servicii cu furnizorii companiei şi a restructurat Hidroserv, filiala de mentenanţă. În cei patru ani, societatea şi-a redus personalul de la 5.243 de salariaţi în 2011 la 3.568 angajaţi la finele anului trecut, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Probleme nerezolvate: taxa pe apa uzinată şi amenajările cu funcţiuni complexe

Totuşi, compania nu a rezolvat două probleme spinoase: taxa pe apa turbinată şi transferarea către stat a amenajărilor cu funcţiuni multiple, în care componenta energetică este minoritară. În privinţa taxei pe apa uzinată, aceasta este percepută de către Apele Române, iar Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar, spune că este cea mai mare din Europa. Hidroelectrica plăteşte anual între 80 şi 100 de milioane de euro drept taxă pe apă, adică mai bine de 300 de milioane de lei, suma putând ajunge şi la 450 de milioane de lei în anii cu hidraulicitate bună. De altfel, Hidroelectrica anunţa la finele anului trecut că acţionează statul român în instanţă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, argumentând că aceasta taxă este ilegală. Concomitent, Hidroelectrica nu a reuşit să predea statului amenajările cu funcţiuni complexe, care mai mult înghit bani decât produc. Între acestea se găsesc barajele împotriva viiturilor, complexul Siret-Paşcani – care a fost gândit pentru irigaţii sau Făgăraş-Hoghiz, unde o serie de lucrări hidrotehnice erau gândite pentru o nouă centrală nucleară. Compania bagă foarte mulţi bani în aceste amenajări, dar partea energetică este secundară, astfel că urcă foarte mult costul pe fiecare MWh produs. Pentru a fi atrăgătoare pentru investitori, compania trebuie să separe aceste active care nu produc.

Urmează cea mai mare listare din istoria României

Totuşi, achiar şi fără externalizarea acestora, Hidroelectrica este acum evaluată peste Petrom. Fondul Proprietatea îşi evaluează pachetul de 19,9% din Hidroelectrica la 588,3 de milioane de euro, ceea ce ar însemna că întreagă compania este evaluată la 2,94 miliarde de euro. Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, spune însă că statul ar putea obţine între 750 de milioane şi un miliard de euro pentru pachetul de 15% din acţiuni, iar societatea să fie evaluată între 5 şi 7,5 miliarde de euro, ceea ce ar fi un record pentru România.

Sursa: adevarul.ro