Cuminţenia Pământului se întoarce la proprietari. Statuia a fost mutată la Muzeul Băncii Naţionale

Articol editat de Gerhard Chwoika, 10 iunie 2016, 21:00

“Urmare a încetării contractului de comodat, încheiat între Muzeul Naţional Cotroceni, în calitate de comodatar, şi doamnele Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, în calitate de comodante, având ca obiect transmiterea folosinţei sculpturii Cuminţenia Pământului, azi, 10 iunie 2016, opera marelui artist Constantin Brâncuşi a fost predată proprietarilor de drept, conform prevederilor contractuale şi legislaţiei în vigoare privind respectarea normelor de conservare pentru bunurile culturale mobile”, se arată într-un comunicat de presă al Muzeului Naţional Cotroceni.

Guvernul României a adoptat pe 30 martie, Ordonanţa de Urgenţă nr 10/2016, privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil.

Pe 11 aprilie, Ministrul Culturii a anunţat demararea subscripţiei naţionale pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia Pământului”, campania urmând să se încheie în data de 30 septembrie a.c.

În şedinţa de pe 27 mai, Executivul a adoptat proiectul de modificare a OUG nr. 10/2016, astfel încât în campania de colectare a fondurilor pentru achiziţia celebrei sculpturi să poată fi implicate şi entităţi de drept privat.

Până în prezent, donaţiile făcute în cadrul subscripţiei publice au depăşit 138.000 de euro.

Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a lui Constantin Brâncuşi, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani, în 2012, şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Foto: arhiva