Când, cui, cât dăm bacşiş. Codul bunelor maniere: „A da bacşişuri exorbitante nu constituie o dovadă de generozitate“

Articol editat de Mirabela Afronie, 10 mai 2016, 09:44

Tot ce trebuie să ştim legat de cum procedăm cu bacşişul este explicat pe larg în celebra carte a Aureliei Marinescu, ”Codul bunelor maniere astăzi”. Primul lucru pe care trebuie să-l avem în vedere sunt obiceiurile ţării în care ne aflăm, obiceiuri despre care trebuie să ne informăm în prealabil.

”Fiecare ţară are obiceiurile ei, pe care e bine să le cunoaştem când facem o călătorie. În Europa se aud proteste tot mai numeroase împotriva bacşişului. Se recomandă soluţia «serviciilor incluse». La hoteluri, la restaurante, în turism, se precizează de cele mai multe ori că în nota de plată s-a trecut tot ce datorează clientul. Se înţelege că e vorba de un acord între patron şi salariaţii săi. Singura noastră obligaţie, în toate ţările în care ştim că există acest obicei, este de a întreba dacă serviciul este inclus sau nu. Dar şi în aceste cazuri se recomandă să lăsăm chelnerului, de exemplu, mărunţişul rămas după achitarea consumaţiei. De altfel, personalul din domeniile amintite preferă să primească aceşti bani direct de la client. Sunt bani cinstiţi, obţinuţi prin efectuarea unor munci nu întotdeauna uşoare, şi nu constituie o pomană din partea noastră. A nu-i da înseamnă a-l lipsi pe cel care te serveşte de salariul cuvenit dacă serviciile nu sunt incluse”, se arată în volumul citat.

Sursa: adevarul.ro