21 mai dublă sărbătoare: Sf. Constantin şi Elena şi Înălţarea Domnului

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 mai 2015, 00:08 / actualizat: 21 mai 2015, 6:58

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi joi, 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii. Anul acesta sărbătoarea sfinţilor Constantin şi Elena coincide cu Înălţarea Domnului, zi în care se vopsesc ouă roşii. Înălţarea este sărbătoare populară cu dată mobilă (ziua de joi, din a şasea săptămână după Paşte). Înălţarea este şi ziua Eroilor în Biserica Ortodoxă Română şi un prilej de pomenire a morţilor, de această sărbătoare fiind legate şi mai multe superstiţii şi obiceiuri populare. Oamenii se salută cu formulele „Hristos s-a înalţat!” şi „Adevărat s-a înălţat”. Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă, nu se împrumută bani, sare şi chibrituri.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai pot semăna: porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul acestuia obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica, cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor peste 640.000 sunt bărbaţi şi mai mult de 1.200.000 femei. Dintre acestea, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi. Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş. La mulţi ani tuturor! (Hardy Cvoica)

Despre simbolistica zilei pr. Sorin Valentin Popovici – parohul Bisericii Ortodoxe Române din cartierul reşiţean Câlnic:

Sursa: jurnalul.ro