Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii” reprezintă cea mai mare sărbătoare închinată Sfintei Maria, în mai multe oraşe fiind organizate cu acest prilej procesiuni cu icoane şi pelerinaje.
Biserica Ortodoxă şi Catolică cinsteşte la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia sau Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.
Despre simbolistica zilei, pr. Petru Berbentia – parohul Bisericii Ortodoxe Române Pădurea Verde din Timişoara:
În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodul Maicii Domnului.
Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicană a introdus „Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria” la aceeaşi dată.
În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor.
De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.
Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului.
De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.
Mai multe lăcaşuri de cult din Episcopia Caransebeşului care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează astăzi hramul.
În Protopopiatul Caransebeş acest hram îl poartă bisericile din: Glimboca, Iaz, Ilova, Maciova, Mâtnicu-Mare, Petroşniţa, Prisian, Rugi, Vălişoara, Zăvoi, iar în Protopopiatul Reşiţa, parohiile: Reşiţa Montană, Oraviţa Montană, Cârnecea, Doman, Bocşa Română II, Broşteni, Calina, Ciclova Montană, Ciudanoviţa, Ersig, Doclin, Gherteniş, Izgar, Jitin, Măureni, Mercina, Ocna de Fier, Scăiuş, Târnova şi Valeapai.
În protopopiatul Băile-Herculane vor fi în sărbătoare parohiile: Cornea, Cornereva, Plugova, Prilipeţ, iar în protopopiatul Moldova Nouă, parohiile: Moldoviţa, Macovişte, Nicolinţ, Răcăşdia, Slatina-Nera şi Moldova Nouă II.
Sărbătoare va fi şi la Mănăstirea Teiuş din Caransebeş.
În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje.
În România, peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica, dintre care 1.819.378 sunt femei şi 416.844 bărbaţi. Dintre aceştia 1.398.464 poartă numele de Maria, 273.454 de Mariana, 51.620 de Marinela şi 31.149 de Mioara. Mai există şi 25.947 femei care poartă numele de Marina, 25.447 de Marilena, 10.834 de Mărioara, 1.685 de Măriuca şi 162 de Măria. Pe de altă parte, din numărul total de bărbaţi care îşi serbează onomastica, un număr de 310.751 poartă numele de Marian, 102.620 de Marin şi 3.332 de Marinică.
Sursa foto: basilica.ro
